#salvatipipera / Vasile Baltac, pionier al informaticii: ”Pe fosta platformă Pipera exista un program de lucru diferenţiat” - VIDEO
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Vasile Baltac a absolvit la Universitatea Cambridge în 1967 şi a făcut parte din echipa care a construit al doilea calculator românesc în perioada în care exista o competiţie acerbă pe plan internaţional. Ulterior, a condus Platforma Industrială Pipera, iar acum este este unul dintre puţinii martori direcţi ai ascensiunii şi transformării “câmpului” Pipera. Profesorul Vasile Baltac a vorbit, în exclusivitate la Interviurile Libertatea Live ,despre cum funcţiona platforma industrială Pipera acum 30 de ani, când, la fel ca şi astăzi, era “reşedința de zi” pentru circa 65.000 de oameni.
Cuprins:
“Platforma Pipera era mult în afara Bucureştiului. Fabrica de Glucoză îşi datorează numele pentru că era o fabrică de glucoză acolo. Bucureştiul se termina pe undeva pe unde-i Floreasca, bulevardul Mircea Eliade. Acolo era o groapă, locuită de persoane cu posibilităţi foarte reduse şi care a fost asanată cu ocazia Festivalului Tineretului din 1953. Iar aici, unde e platforma Pipera, ştim bine că era un aerodrom”, îşi aminteşte profesorul Vasile Baltac.
“Overclocking”-ul Pipera
“Cred că prin anii ‘60 s-a luat hotărârea ca platforma electronică să se dezvolte, pentru că nu mai avea loc acolo unde era. Prima unitate de producţie, de fabricaţie a produselor electronice, a fost în Şoseaua Baicului, unde era Întreprinderea Electronică. Ea s-a separat în două: Electronică Industrială, care a rămas în Baicului şi Uzină Electronică pentru fabricaţie de televizoare şi radioreceptoare, care s-a mutat în Pipera. Prin anul 1967, s-a adoptat un program de dezvoltare a industriei de calculatoare şi electronice. Şi atunci s-a pornit cu un oarecare avânt dezvoltarea zonei Pipera”, mai spune pionierul informaticii.
Dacia pentru automobile, Felix pentru calculatoare
Fabrica de calculatoare “Felix” a fost “farul” platformei Pipera. Inaugurată în 1977, a fost principalul magnet din zonă, care a atras cele mai strălucite minţi din politehnicile româneşti.
“Fabrica era o copie după o fabrică din Grenoble. Noi am cumpărat o licenţă, practic. Fabrica se numea Fabrica de Calculatoare Electronice, iar calculatorul pe care l-am cumpărat prin licenţa din Franţa se numea Iris 50, dar în România i s-a spus Felix 256. De ce? Pentru că era tradiţia că tot ce a fost în Dacia, a fost bine şi noi suntem urmaşii dacilor, ceea ce este adevărat, dar părerea mea e că şi aici se exagerează puţin. Denumirea provinciei era Dacia Felix: Dacia a rămas la automobile, iar Felix la calculatoare”, explică profesorul.
Ulterior, pe platforma industrială au apărut şi celelalte fabrici satelit, care au închis cercul producţie de tehnică de calcul autohtonă.
“După fabrica de calculatoare, s-a construit FEPER-ul, apoi s-a construit CONECT-ul, care fabrica conectoare, IEMI Întreprinderea de Electronică de Măsură şi Industriale şi IRUC-ul, Întreprinderea de Reparaţii Utilaje de Calcul. Electronica s-a dezvoltat în continuare, s-a construit şi un liceu. Aveam numai industrie electronică, iar industria de componente era dezvoltată în Băneasa, lângă pădurea Băneasa, unde erau IPRS-ul şi Microelectronica. Aveam alături doar combinatul de industrializare a lemnului, care era puţin adiacent, dar care era mai vechi decât întreprinderile de profil electronic”, mai spune Vasile Baltac.
Tot peste 60.000 de oameni lucrau și pe fosta platformă industrială Pipera
Pe platforma industrială Pipera au ajuns să lucreze 65.000 de specialişti, la fel ca astăzi. “Atmosfera, din punct de vedere al utilităţilor, era în regulă. Platformă era unitară. În general, nu au fost probleme deosebite, mai ales că s-a luat hotărârea să se prelungească linia de metrou până aici. Cred că erau atunci aproape ca acum, 50-60 de mii de oameni care lucrau pe platformă. Existau probleme, dar nu atât de mari. Şi în niciun caz nu reprezentau o problemă, pentru că exista un singur patron: statul. Întreprinderile au putut să fie determinate să decaleze puţin programul, în aşa fel încât să nu vină toată lumea odată. La un moment dat, eram directorul ştiinţific al Institutului de Calcul şi, pentru că era obligatoriu conform legii să avem pontaj, am zis că în loc să semneze fiecare om, să introducem un pontaj mecanizat. Dar am introdus şi un sistem în urma căruia, dacă întârziai un sfert de oră, stăteai un sfert de oră peste program, şi astfel nimeni nu întârzia. Sau compensai a doua zi. Asta până când directorul celei mai mari întreprinderi ca număr de oameni, IRUC-ul, domnul Moldovan, un om cu totul deosebit, a zis că e atât de bun încât voia să-l aplice şi el. Şi în acel moment s-a aflat la partid, pentru că ei erau foarte mulţi, iar noi în institut eram puţini. Şi atunci au venit de la partid şi au spus că nu e bine, şi au interzis sistemul. Problema sistemului totalitar e ca un om, indiferent de nivel, ia nişte decizii, pentru cei de sub el, discreţionar”, conchide profesorul Vasile Baltac.
Campania #salvatipipera este o inițiativă a cotidianului Libertatea, susținută de Trustul de Presă Ringier România.Trimite-ne imagini și videoclipuri la numărul de WhatsApp +40 0729.729.000 sau scrie-ne despre cum crezi tu că ar trebui salvată Pipera, la adresa de e-mail salvatipipera@libertatea.roUrmărește grupul de Facebook #salvatipipera și povestește-ne cum îți este afectată viața de zi cu zi din cauza nepăsării autorităților. Implică-te! Semnează petiția #salvatipipera.
- #salvatipipera / Bulevardul “neștiut” din Pipera Sud. Drumul paralel cu calea ferată București-Constanța, în stadiu de proiect de 13 ani
- #salvatipipera/Tudor Ionescu, consilier general ALDE: Fiecare bucureștean schimbă mijlocul de transport, în medie, de 1,6 ori până la destinație – VIDEO
- #salvatipipera/ RATB va reveni în Ilfov, pe traseele tradiționale. Transportul regional Bucureşti-Ilfov va fi fără microbuze private – VIDEO
