18 Mar. 2018 18:00 , de Cătălin Doscaș

#salvatipipera | De la zonă strategică pentru Armată, la zonă strategică pentru investitori străini / MULTIMEDIA

Distribuie

#salvatipipera. Cele 170 de hectare ale zonei de afaceri cunoscute ca Pipera Sud au un trecut aparte, care nu este legat doar de ramurile industriei electronice. Câmpul din Nord-Est-ul Bucureștiului a fost considerat teren strategic pentru Armată timp de zeci de ani. Tot aici a fost prima poartă aeriană de intrare în România pentru zboruri civile și a aterizat pentru prima dată un elicopter pe pământ românesc.



La începutul anilor 1900, granița de Nord a Bucureștiului se oprea în zona Pieței Victoriei și a Arcului de Triumf.  Zonele Băneasa și Pipera erau departe de lumea cosmopolită a Micului Paris. În aceeași perioadă, aviația militară își avea baza pe Câmpul Cotroceniului, iar expasiunea radiantă a orașului avea să o mute de acolo.

Aviația era constituită atunci și avea terenul de baza în Controceni, acolo unde se află acum mall AFI Palace. În 1916, terenul de zbor de la Cotroceni era mic pentru ce avea nevoie Aviația Română. După un zbor în jurul Capitalei, viitorul general Constantin Găvănescu a decis că aici, în Nordul Bucureștiului, este cel mai bun teren de amenajat pentru Aviația Militară', explică pentru Libertatea muzeograful Sorin Turturică, de la Muzeul Naţional al Aviaţiei Române.

Otopeni, varianta BETA'

După Primul Război Mondial este înființată Compania Franco–Română de Navigație Aeriană, cu sediul la Paris. Banii vin de la controversatul bancher român Aristide Blanck, avioanele sunt puse la dispoziție de statul francez, iar piloții sunt recrutați din rândul așilor de aviație care au supraviețuit conflagrației mondiale.

Societatea devine astfel prima companie aeriană multinațională și prima companie aeriană transcontinentală din lume și puțini știu că moștenirea sa înseamnă astăzi AirFrance și TAROM. Această companie lega Europa, de la Paris la Constantinopol. Una dintre escale era aici, în Pipera. A fost prima poartă importantă de intrare din Europa în România. Tot în aceeași perioadă s-a înființat lângă aerodromul Pipera și Școala de Meseriași Militari ai Aeronauticii și Institutul de Medicină Aeronautică', continuă muzeograful.

Aerodromul Pipera, în picaj

Spre finalul perioadei interbelice, importanța civilă a aerodromului scade, iar zborurile sunt concentrate pe aerodromul Băneasa. Pe Pipera rămân doar militarii.

După ce s-a încheiat cel de-Al Doilea Război Mondial, aerodromul a început să-și piardă din importanță pentru că a pătruns în România, începând cu 1951, aviația reactivă (n.r. – avioane echipate cu motoare cu reacție). Ca să zbori cu un avion cu reacție, era bine să ai un aerodrom departe de București. Armata Română era văzută ca, la război, să vină în sprijinul Bulgariei, și atunci s-a constituit o Centură de aerodromuri la Dunăre – Kogălniceanu, Borcea, Deveselu și Craiova. Acolo s-au creat piste betonate, iar la Pipera nu s-a mai avut în vedere acest lucru, pentru că din punct de vedere militar a început să-și piardă din importanță', mai spune muzeograful.

Vedere aeriană cu fostul aerodrom militar Pipera. În plan îndepărtat se află fosta Fabrică de Glucoză(Hotel Caro de astăzi) și Lacul Floreasca. Sursa: Muzeul Naţional al Aviaţiei Române

Bucureștiul înghite' aerodromul Pipera

În 1956, aici sosește primul elicopter în România și, paradoxal, odată cu acesta, începe și declinul oficial. Pe Aerodromul Pipera mai rămâne, pentru o perioadă scurtă de timp, prima escadrilă de elicoptere din Armata Română.

Orașul București se dezvolta. Deja arhitecții aveau alte planuri cu acest teren. Aici mai erau Fabrica de Glucoză și Gara Herăstrău. Gara deservea în principal aerodromul. Doi ani mai târziu, zborurile au fost oprite, iar ulterior au început să se decupeze mai multe porțiuni de teren, care au primit o altă destinație. Pe acest teren s-a construit platforma industrială de mai târziu', conchide Sorin Turturică.

În prezent, traseele actualelor străzi Barbu Văcărescu și Gara Herăstrău sunt în fapt traseul căii ferate ce lega linia de centură cu Gara Obor și cu liniile de deservire ale aerodromului militar.


În comparația de mai sus se pot observa în plan îndepărtat fosta Gară Herăstrau, dar și o parte din strada Fabrica de Glucoză. Aceasta din urmă este neschimbată de mai bine de 100 de ani.

Platforma industrială de mai târziu' la care face referire specialistul Muzeului Aviației a înseamnat a doua transformare a zonei Pipera. Spuma' electronicii românești apune și ea după Momentul 1989, iar cea de-a treia transformare, în cartier de business, a făcut din Pipera prima zonă din București care a demonstrat că zonele semicentrale au potențial de atragere a investițiilor. După aproape 30 de ani de capitalism, cel mai aglomerat cartier al României și-a atins maturitatea, care poartă totuși o umbră a trecutului. Muzeul Aviației din strada Fabrica de Glucoză păstrează, prin câteva clădiri ale sale, moștenirea Aerodromului Militar Pipera. Despre toate acestea, în episoadele următoare ale campaniei #salvatipipera.

Articol realizat cu sprijinul Muzeului Naţional al Aviaţiei Române.


Campania #salvatipipera este o inițiativă a cotidianului Libertatea, susținută de Trustul de Presă Ringier România.

Trimite-ne imagini și videoclipuri la numărul de WhatsApp +40 0729.729.000 sau scrie-ne despre cum crezi tu că ar trebui salvată Pipera la adresa de e-mail salvatipipera@libertatea.ro

Urmărește grupul de Facebook #salvatipipera și povestește-ne cum îți este afectată viața de zi cu zi din cauza nepăsării autorităților. Implică-te! Semnează petiția #salvatipipera.

Urmareste cel mai nou VIDEO incarcat pe libertatea.ro
Valea Părului, satul unde toate femeile au fost coafate gratuit
Loading...
Comentarii