VIDEO/Vadim, student la Chișinău. ”Învăț în clădirea unde s-a decis unirea și asta-mi dă avântul să spun că sunt român”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, primul pas spre formarea României Mari. Un moment istoric care atinge sufletele multora, dar care este tratat cu rezervă peste Prut, la Chișinău. După 100 de ani, Republica Moldova este considerată o țară săracă, dar care face eforturi, într-un ritm discutabil, pentru a evolua. Lucrurile se mișcă încet, dar este păstrat parcursul european. Traiul în Chișinău, capitala Republicii Moldova, este scump. Multe produse au prețuri mai mari decât în București. Sentimentele oamenilor legate de data 27 martie sunt exprimate cu reticență. La fel se întâmplă și la nivelul conducerii țării, pentru că oficialii au lipsit de la mai toate evenimente dedicate centenarului. Istoricii ne-au îndrumat spre clădirea Sfatului Țării, locul unde a fost pusă la cale Unirea. Acolo funcționează acum Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice. După un veac, doar prin artă și teatru putem spune că România a rămas și va rămâne mereu Mare.
Cuprins:
Clădirea Unirii este acum Academie de Teatru
Clădirea, acum cu pereți scorojiți, este singurul edificiu impunător din Chișinău care mai amintește de actul Unirii. La o sută de ani distanță, după gradul de fier forjat, care abia dacă mai stă prins între stâlpii de beton, se ascunde o instituție de învățământ. Acolo este student Vadim. A fost singurul dintr-un grup de studenți care a vrut să vorbească despre semnificația clădirii în care învață și despre data de 27 martie.
”Despre clădirea în care învăț știu că, în 1918, a fost aprobată Unirea, de către Sfatul Țării și chiar povesteau profesorii cum, pe timpurile alea, chiar dacă era vorba despre unire, era presiune bolșevică. Sfatul Țării se strângea noaptea, luau decizii acolo, creionau soluții la problemele apărute în țară. Faptul că învăț într-un monument istoric de importanță națională îmi dă un avânt să cuceresc, să mă duc, să mă duc în România și să spun că sunt român. Eu nu sunt moldovean, nu sunt ardelean, nu sunt oltean, ci sunt român”, ne povestește apăsat Vadim Papuc, student la Teatru și Film.
A observat și el că momentul 27 martie 1918 nu este sărbătorit cu prea mare fast la Chișinău.
”Este vorba despre o afecțiune comunistă. Trăim într-un spațiu post sovietic și cred că de aici vin și o groază, o droaie de probleme. Nu doar sărbătorirea anumitor evenimente, ci și acceptul oribil, probleme, viziuni politice”, spune Vadim
Studentul are planuri mari. Visează la o carieră internațională și vrea să fie liber să aleagş unde să muncească și să trăiască. Se consideră român și crede că prin teatru și film poate să promoveze valorile în care crede.
”Profesorii noștri montează un spectacol pe baza acestor acțiuni (n.r - 100 de ani de la Marea Unire). Într-o măsură mai mică sau mai mare, noi participăm la toate acestea. Punem o piatră la temelia acestui spectacol. Un teatru este un instrument. Este un instrument foarte puternic de a promova valorile românești, de a trezi conștiința națională. Eu vreau să fac teatru, film. Vreau să fac peste tot, nu există limite. România, Rusia, America oriunde! ”, concluzionează Vadim Papuc.
Cum s-a unit Basarabia cu România
Timp de o săptămână, România a organizat la Chișinău mai multe evenimente dedicate Unirii. De la mai toate au lipsit oficialii guvernamentali. La una dintre dezbateri am întâlnit-o pe Rodica Ursu Marin, istoric şi profesor la Universitatea din Chișinău. Ne-a explicat în ce context au avut loc evenimentele din urmă cu 100 de ani.
”27 martie reprezintă prima treaptă spre realizarea reîntregirii țării. Suntem în spațiul cultural și istoric în care acum 100 de ani au fost centrate toate energiile neamului, pentru că România era în război, două treimi din țară era ocupată. Mulți dintre transilvăneni și bănățeni s-au refugiat în Moldova și în Muntenia, în România, atât cât era, la Iași în mod special, locul unde era Guvernul României. Basarabia este cea care dă tonul luptei de eliberare națională, în contextul în care Rusia, știți foarte bine, intră într-un colaps politic, economic, iese din război. În condițiile respective, dreptul popoarelor mărginașe de a-și stabili soarta este îmbrățișat și de basarabeni, care pun această problemă”, spune Rodica Ursu Marin.
Istoricul susține că acest ideal nu a fost atins foarte ușor. Exista un context politic favorabil, dar asta nu a însemnat că au fost ușoare negocierile din interiorul Sfatului Țării.
”Să nu vă imaginați că Unirea a venit cu un vot venit pe tavă, fără prea multe probleme. Nu! Au existat foarte multe discuții contradictorii între membrii sfatului țării. A fost nevoie de multă perseverență, înțelegere și de calm. De toate acestea a dat dovadă Ion Inculeț, omul Unirii. A știut să țină în frâu toate aceste impulsuri, să le direcționeze pe o cale corectă. Este mare lucru să fii cu inima înflăcărată, dar cu mintea rece și să poți aprecia la justa valoare semnificația momentului, astfel încât să valorifici acele energii care s-au degajat în spațiul respectiv”, explică istoricul.
Profesorul spune că există și acum în societate o imagine distorsionată despre însemnătatea și evenimentele de acum 100 de ani. Dezinformarea a început în comunism.
”S-au distorsionat foarte multe evenimente și o să vă dau un singur exemplu. Eu sunt absolventă de istorie și pot să vă spun că 99% din bibliografia care ne era recomandată pentru studiu era toată în limba rusă. Nu mai vorbesc despre hărțile pe care le-am avut și care prezentau atât de distorsionat încât trezirea noastră s-a făcut în anii '90, când am avut acces la profesorii și la hărțile din România”, susţine istoricul Rodica Ursu Marin.
Ambasadorul României la Chișinău: "Să pregătim împreună viitorul"
Ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, spune că este un bun prilej pentru a ne aminti de trecut, dar trebuie să privim spre viitor.
”Sărbătorim 100 de ani de la momentul astral din 1918, când Basarabia a decis, prin propria-i voință, să se unească cu patria-mamă. Este un prilej excepțional pentru noi toți să ne amintim trecutul, să ne gândim la personalitățile care au făcut posibil acel moment, la ostașii și la ofițerii români care au plătit cu sânge și au murit. Este important să înțelegem și conjunctura istorică care a făcut posibil acel moment. Prin acest gest încercăm să aducem generațiilor actuale o memorie a trecutului, încercăm cu toții să învățăm din lecțiile trecute, să vedem ce s-a întâmplat pe durata celor 100 de ani și, ce este cel mai important, să vedem cum ne putem pregăti împreună viitorul”, a declarat ambasadorul, în cadrul unui interviu pe care ni l-a acordat la sediul reprezentației diplomatice a României la Chișinău.
Diplomatul este de părere că momentul istoric din 27 martie 1918 a avut o conjunctură favorabilă de care oamenii politici au profitat.
”În cei 100 de ani, au trecut și peste noi multe crize, războaie, a trebuit să facem față unei teribile dictaturi ceaușiste. În cei 28 de ani cât au trecut de la Revoluția din 1989, România a reușit să parcurgă etape de dezvoltare substanțială. Suntem acum în NATO, în UE, PIB-ul per capita este an de an în creștere. În același timp, experiențele din Basarabia, din Republica Moldova, au fost doar până la un punct aceleași cu trăirile noastre în România. După care, din nou, s-au separat. Momentul acesta reprezintă un prilej pentru a vedea care au fost acele decizii din trecut care ne-au marcat și ne vor influența viitorul”, a mai spus, pentru Libertatea, Daniel Ioniță, ambasadorul României la Chișinău.
Citește și:
VIDEO REPORTAJ / De ce vor mii de moldoveni unirea cu România: ,,Trebuie făcută. Noi altă ieșire nu avem”
