Cuprins:
O idee bună, însă doar dacă este aplicată cum trebuie
Două mari motive stau la baza susținerii Evaluării Naționale la clasele mici: obișnuirea copiilor cu modul în care se organizează un examen și gândirea unor viitoare politici educaționale, pe baza rezultatelor obținute de elevi. Nimic de comentat, dacă lucrurile ar sta chiar așa. Căci, realitatea este alta, susține specialistul. „În forma actuală, în această structură a lui, examenul de Evaluarea Națională la clasele mici este inutil”, ne-a declarat universitarul, care a explicat în detaliu la ce se referă. „Ideea de la care s-a plecat nu este una rea. Dar știți cum e, drumul spre Iad este pavat cu intenții bune. Deci, în mod normal, ideea poate fi una generoasă însă doar dacă este aplicată cum trebuie. Căci, orice faci pe lumea asta, dacă nu faci corect, chiar dacă ai o idee bună în spate, faci degeaba”.
A venit examenul, a trecut examenul. Ce se întâmplă după? „Nimic!”
Copiii, explică specialistul, au nevoie încă de mici să fie obișnuiți cu ideea de examen, cu examenul în sine și cu tot ce ține de această testare. „Este foarte important modul în care se dezvoltă reziliența copilului față de situațiile stresante cu care vin la pachet examenele, în general. Dacă nu-i obișnuim de pe acum, când vor fi mai mari vor trăi un șoc. E ca și cum te-ai obișnui cu înotul aruncat fiind direct în ocean. Mai întâi, ar trebui să vezi cum este și cum te descurci într-o piscină”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_a17561bdb52e685712bcc4e760afaedf.jpg)
Însă, undeva, pe drum, firul logic se rupe, căci ideea inițială pare bună doar în teorie, nu și în practică. „Dar, chiar și într-o piscină, înotul poate fi foarte dificil dacă nu există cursuri și programe care să-i ajute pe copii să se dezvolte mai întâi în plan emoțional, să învețe să-și cunoască emoțiile, să le înțeleagă și să le managerieze corect”.
Mai mult, pe lângă faptul că elevii nu sunt ajutați să-și stăpânească emoțiile, în momentul de față ne mai confruntăm cu o situație. „Noi nu știm dacă rezultatele copiilor se și întorc în sistem. Căci nu există nici o dovadă în acest sens. Unde sunt politicile educaționale promise? Unde sunt noile programe școlare, noile manuale, noile metode de predare, învățare și evaluare? Nu acesta este, până la urmă, scopul examenului? Să știm la ce nivel se află elevii pentru ca apoi să ajustăm și să adaptăm planul de învățământ?”, se întreabă expertul.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/05/ovidiu-panisoara-expert-educatie-facebook.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_827aaa2048e13c9de530cdae98c2eb8b.jpg)
Avem nevoie de un profil al elevului pe vârste. „Să știm cui ne adresăm prin această testare”
Ovidiu Pânișoară consideră că un profesor, pentru a preda bine la clasă, trebuie să fie ghidat de o programă școlară restructurată și de manuale gândite pedagogic. Ceea ce, în prezent, nu se întâmplă.
Apoi, mai explică specialistul, înaintea implementării acestor evaluări ar fi trebuit creionat un profil al elevului de vârsta respectivă. Să știi cui te adresezi prin acest examen, cum o faci, cât ceri de la copil și cât îi oferi. „E ca și cum am încerca să îmbrăcăm un om cu o haină fără să știm ce măsură poartă persoana respectivă. Am croi haina așa, după capul nostru. Și, după aceea, ne mirăm că îmbrăcămintea nu i se potrivește, că nu se potrivesc tiparele”.
Sistemul de educație românesc, o formă fără fond
Sistemul de educație românesc este definiția cea mai clară a ceea ce înseamnă formă fără fond, este de părere expertul. „Noi avem o mulțime de elemente pe care, teoretic, le facem, le implementăm, însă nu mergem la rădăcina lucrurilor. Ce materie predau? Cum o predau? Cum fac să livrez copiilor conținuturi care chiar să ajungă la ei? Să-i capteze, să-i intereseze, să-i facă să-și dorească să afle și mai multe? Cum ajung la un conținut adresat nivelului de nevoi din ziua de azi?”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_1d10507cf469a7542e65b70ef7cdefa0.jpg)
Un alt scop al acestor testări naționale ar fi, după cum au spus autoritățile, cunoașterea de către profesori a nivelului fiecărui elev în parte, iar apoi, în funcție de asta, organizarea unor lecții remediale. Dacă este cazul.
Profesorul Pânișoară consideră însă că evaluarea individuală a copiilor prin aceste testări nu stă în picioare. „Profesorii cunosc foarte bine nivelul elevilor de la clasele la care predau. Nu au nevoie de o Evaluare Națională pentru a ști că Ionel este de nota 4 iar Gigel de nota 10. De un real ajutor ar fi ca aceste testări să ne ofere o imagine per ansamblu, ceea ce se și încearcă. Să cunoaștem nivelul de pregătire a cohortei de elevi de o anumită vârstă”.
Învățătoare: „Un părinte care pune presiune pe copil o va face indiferent de situație”
Alina Macavei este învățătoare la o școală din sectorul 6 al Capitalei, iar zilele trecute a participat la supraveghere. Dascălul a explicat pentru Libertatea că examenul de Evaluare Națională la clasa a II-a a fost organizat în așa fel încât elevii să nu resimtă niciun stres și nicio presiune. „Au avut mai mult timp la dispoziție să termine lucrările, au fost lăsați să stea în bănci așa cum stau de obicei, au dat examenul în prezența învățătoarei lor, subiectele nu au mai fost pe numere. Și, după cum se știe, notele nu se trec în catalog. Iar la cum i-am văzut eu pe copii, nu păreau deloc stresați”, ne-a mărturisit învățătoarea. Prin urmare, examenul la clasa a II-a este foarte prietenos, iar elevii se simt, în marea lor majoritate, confortabil.
Am întrebat-o și pe învățătoare despre scopul acestor evaluări, iar răspunsul a fost similar cu ceea ce au explicat și reprezentanții ministerului. Cu o excepție. „În clasa zero, clasa I și clasa a II-a elevii dobândesc achiziții de bază. Iar scopul testării este să se afle dacă la nivel național aceste achiziții au fost dobândite. Eu, ca dascăl, îmi cunosc copiii, dar în urma testărilor rezultatele lor devin statistici oficiale. Pe mine, personal, nu mă ajută cu nimic această testare, dar la minister se conturează o imagine a elevului și a cunoștințelor pe care le deține”.
Dascălul a precizat că testarea îi obișnuiește pe copii încă de la cele mai fragede vârste cu ce înseamnă un examen. „Pentru ca atunci când sunt puși în fața unei evaluări care chiar contează pentru viitorul lor să știe ce au de făcut și cum să se raporteze la ea”.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/05/radu-leca-psiholog-3.jpg)
Psiholog: „Părinți, nu mai puneți presiune pe copii!“
Cât despre presiunea pe care o pun unii părinți pe copii, aceasta nu va dispărea dacă Evaluarea nu s-ar mai da, consideră Alina Macavei. „Părinții ar pune presiune în continuare pe notele de la clasă, pe rezultatele Comper, cele de la olimpiade etc”. Aceștia, explică în continuare dascălul, vor performanță, ceea ce e bine până într-un anumit punct. Dincolo de acel punct, copilul poate deveni stresat, anxios și depresiv, a continuat ideea psihologul Radu Leca. „Efectele negative ale stresului în cazul unui copil de clasa a II-a se văd în mâncatul compulsiv, apariția insomniei, consumul de zahăr, de dulciuri în cantități mari, apariția insomniei, chiar a isteriei”.
De asemenea, părinții trebuie să știe că un copil va prelua emoțiile negative ale adulților, temerile lor, fricile lor. „Atâta timp cât părintele are un comportament echilibrat și se raportează pozitiv la acest examen, testarea nu va fi mai percepută ca un bau-bau”, a mai spus specialistul.
Acesta recomandă adulților să-i susțină pe cei mici, să fie lângă ei, să-i încurajeze necondiționat. Fără să-i certe, să-i amenințe sau să-i pedepsească. „Însă presiunea vine și din partea dascălilor care își doresc note mari la clasă. Ce trebuie să știe aceștia este faptul că un profesor bine pregătit va avea elevi cu rezultate excepționale. Și invers”, a mai precizat psihologul.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_5037798a68d9c87004648d2e45b7e1c9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_ec619b7effb70ca7728c0dd91344db17.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_bedd4be0393088e46cced535106fddfb.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_2bfe52063f17379bcdc742dfbcacc18c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_0a761f1e60c41b52967d3d0212739f80.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/280_90d890dfdd40eb48db4a76462651ce95.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_e7324fa3e5aa0f38cb052f7289b8c115.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_0e6ba785fa54fd76526d530b9ab2e4c6.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_95fdf904af37ed01d3f4ac9d1a848040.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_4766db50a7d885900d272b123dd5c054.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_cc7bdecf4b1aa6c43ef342a2d4ed061f.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_d2b71152b51ea46aa735217d28841a5b.webp)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/233_8c688642b120dfed3a4e06a2005f6198.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/115_e70dcd5f3717b35bc290066cf7e5e726.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_aa2aec30fc1061c9f5d62a6c1d1659db.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_4b58b2ade062168649b669a84b779f82.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_c8ec512b0623550765e8269faa4e47ce.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_b62a7d008b4f17e816daf3c4284d4c1d.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_9a7889c650165b0be611a1065450b98c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_1309ad836f2511cdbfad2c8078752fcf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/274_500b66dc01107d68915ca3c6d59b1a11.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/275_459241b55b06c0aea699beabb5e8102e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/16_d98f7bd7486c98e594de90579906ac06.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/254_86c570869973ed7a88fdcc6b9ca85b75.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_8fd56cf5d9a099d12af859737b26c661.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/255_39e32c41a3d6e31690385ac2c32284b3.png)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.