Taxa pe cifra de afaceri a băncilor, impusă de PSD, a majorat încasările bugetare fără a afecta performanța financiară a industriei. Băncile raportează creșteri substanțiale și profituri-record
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Sistemul bancar a încheiat primul semestru din 2024 cu valori-record atât în ceea ce privește volumul activelor, cât și al profitului. Aceste rezultate confirmă că taxa pe cifra de afaceri a băncilor, inclusă în pachetul de măsuri fiscale din zona financiar-contabilă asumat de Guvernul Marcel Ciolacu, nu este una în măsură să afecteze performanța financiară a acestui sector.
Cuprins:
Rezultatele financiare pe primul semestru din acest an comunicate de băncile din România arată că întregul sistem bancar a încheiat primul semestru al acestui an cu un profit record de 7,5 miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimat în euro, rezultatul la șase luni din acest an a trecut de 1,5 miliarde de euro, cam cât obțineau băncile pe un întreg an în 2019-2021.
Și profitul trimestrial s-a menținut ridicat, la aproape 3,8 miliarde de lei în trimestrul al doilea, nivel similar celui din primele trei luni ale anului, respectiv cu zece procente peste rezultatul înregistrat în aprilie-iunie 2023. Dinamica reală a profitului este de circa 5,5%, în condițiile unei inflații anuale de 4,9% în iunie.
Temeri nejustificate privind posibilele efecte negative ale taxei pe cifra de afaceri
Aceste rezultate contrazic declarațiile reprezentanților sistemului bancar și temerile privind posibile efecte negative ale pachetului de măsuri fiscale din zona financiar-contabilă asumat de Guvernul Marcel Ciolacu. Aceștia au susținut că taxa de 2% pe cifra de afaceri a băncilor (valoare care se va păstra în 2025 și se va reduce la 1% începând din 2026) va avea un impact semnificativ asupra băncilor mici şi medii, cu potenţiale efecte negative asupra creditării pe termen mediu.
Un exemplu este cel al Patria Bank, Daniela Iliescu, membru în Consiliul de Administrație, solicitând reducerea la 1% a taxei pentru instituțiile cu o cotă de piață de sub 1%, segment în care se află și Patria Bank. Însă, rezultatele financiare înregistrate de bancă la finele primului semestru arată un profit net de 18,1 milioane de lei în primele șase luni ale anului 2024, în creștere cu 61% față de aceeași perioadă din 2023, rezultat care încorporează și noua taxă pe cifra de afaceri de 2%, în valoare de 3,7 milioane de lei.
Mai mult, în al doilea trimestru, profitul a fost cu 2,1 milioane de lei peste valoarea din primele trei luni ale anului, efect al scăderii inflației, al creșterii veniturilor românilor și al disponibilității acestora de a accesa noi credite, ca urmare a politicilor implementate de Guvernul Marcel Ciolacu.
Valoare record și pentru activele nete ale băncilor: creșterea este de 13% de la an la an
Și solvabilitatea băncilor rămâne la un nivel foarte ridicat din perspectivă istorică, de 24% - doar imediat după debutul pandemiei de COVID-19, solvabilitatea a fost mai ridicată, după ce BNR a cerut băncilor să nu distribuie dividende o perioadă. Spre comparație, solvabilitatea era de sub 13% înainte de criza financiară și a urcat abia în 2017 spre 20%, pe măsură ce banca centrală a crescut necesarul de capital.
Activele nete au urcat de la 803,3 miliarde de lei la finele anului trecut la 835,2 miliarde de lei, o creștere de circa 4%. Față de iunie 2023, activele nete au crescut cu 13%.
De asemenea, rapoartele financiare arată că majoritatea băncilor mari din România din top 10 au reuşit în primul semestru din 2024 să-şi majoreze activele faţă de aceeași perioadă din 2023, cu ritmuri de creştere oscilând de la 6% la 35%, valori peste inflaţie. CEC Bank, ING Bank şi Banca Transilvania s-au evidenţiat cu cel mai mare avans al acestui indicator, de 35%, 20% şi, respectiv, 17%, depăşind şi progresul anual al activelor întregului sistem bancar.
Articolul este preluat din surse externe și nu aparține redacției libertatea.ro
