Ce ne spune cazul agresorului căruia i s-a transplantat o inimă de porc despre egalitatea tuturor în fața actului medical. Vaccinați sau nu
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ziarul The New York Times a publicat joi o știre care a făcut vâlvă pe rețelele sociale: primul om din lume căruia i-a fost transplantată o inimă de la un porc este un bărbat cu antecedente penale grave. În trecut, a lăsat invalid un tânăr pe care l-a înjunghiat. Articolul face o paralelă și cu situația persoanelor nevaccinate, mai mulți experți arătând că, în fața sistemului medical, cu toții suntem egali.
Cuprins:
De la izbucnirea pandemiei de coronavirus, societatea a devenit, treptat, arenă de dezbatere pentru tot soiul de idei referitoare la drepturile și obligațiile pe care le implică criza sanitară. Ar trebui ca persoanele nevaccinate să fie primite cu brațele deschise de către sistemul de sănătate? Ar trebui, oare, ca vaccinații să fie mai degrabă ei îngrijiți? Când se ajunge în terapie intensivă, pe marginea prăpastiei, iar medicii au de ales - scenariul teribil de care restricțiile ar trebui să ne protejeze - vor alege în funcție de înțepătura din braț?
Pentru bărbatul din Statele Unite căruia i s-a transplantat, de curând, o inimă de la un porc modificat genetic, faptul că în trecut a fost la un pas să devină criminal nu a contat pentru medici. Ei au precizat, în materialul publicat de ziarul american, că l-au tratat ca pe oricare alt pacient.
Cum a apărut un precedent de discriminare
Cazul a produs rumoare pe rețelele sociale, astfel încât spitalul a fost nevoit să dea o declarație oficială în acest sens: „Este obligația solemnă a oricărui spital sau organizație de îngrijiri medicale să ofere asistență medicală menită să salveze viața oricărui pacient care îi calcă pragul, în funcție de nevoile acestuia”.
Poate părea un scenariu îndepărtat, dacă nu distopic, acela în care unei persoane nevaccinate i se refuză îngrijirea medicală, dar în Statele Unite au început să apară primele semne.
<a href="https://www.forbes.com/sites/debgordon/2021/10/01/no-jab-no-service-doctors-flip-the-script-on-covid-19-vaccine-mandates/?sh=287acbf1109f">O clinică de chirurgie estetică </a> din Washington, D.C. a instituit regula potrivit căreia atât întregul personal să fie vaccinat, cât și toți pacienții care îi calcă pragul.
Vorbim, desigur, despre intervenții care nu au ca miză salvarea/protejarea vieților omenești, dar, chiar și așa, stabilește un precedent.
De curând, am văzut un anunț sponsorizat pe Facebook, de la o clinică din România, conform căruia persoanele vaccinate care prezentau certificatul de vaccinare primeau reducere 30% la lucrări dentare. O ofertă care a stârnit un val de reacții negative la adresa clinicii stomatologice în cauză, dar care probabil că, dincolo de comentariile negative vizibile, a atras și clienți din rândul celor vaccinați.
Până unde ne oprim, se întreabă unul dintre experții citați în The New York Times, dacă începem să discriminăm? Răspunsul ar fi că, evident, nu am ști unde să ne oprim, iar riscul de a greși în raport cu deontologia profesiei medicale pare mai mare chiar decât riscul de a contracta COVID.
Urmează fumătorii?
Există deja voci care susțin că această discriminare ar trebui făcută. Este cazul lui Trish Zornio, cercetătoare și om de știință la Universitatea din Colorado, care a scris un articol în care militează pentru dreptul medicilor de a le da prioritate pacienților vaccinați.
Zornio oferă următorul scenariu ipotetic: să presupunem că în spital mai sunt două paturi, iar în unitate sunt internate, în același timp, o persoană vaccinată care tocmai a suferit un infarct și una nevaccinată care are o formă gravă de COVID-19. Ar fi corect, se întreabă Zornio, ca medicii să aleagă persoana nevaccinată?
Problema cu astfel de exemple este că, așa cum spun și experții citați de The New York Times în cazul bărbatului căruia i s-a transplantat o inimă de porc, nu poți trasa o graniță, o regulă.
Eu, de pildă, sunt fumătoare de câțiva ani. În aceeași măsură, m-aș putea aștepta ca, dacă persoanelor nevaccinate li se refuză dreptul la îngrijire medicală, să mi se refuze și mie același drept, pe motiv că mi-am făcut-o cu mâna mea.
Din acest punct de vedere, nu ar fi absolut nicio diferență între mine și persoanele nevaccinate. Atât eu, cât și ele am făcut o alegere legată de viața noastră, o alegere în privința căreia am fost cu toții avertizați. Cu toate astea, am ales să ignorăm avertismentele, din diverse motive.
Cine are dreptul să facă triajul?
În lumea academică există, de altfel, o dezbatere cu privire la acest subiect - ar trebui ca fumătorii să plătească mai multe contribuții la sănătate? Dar, dacă o vor face ei, de ce nu ar trebui să o facă și alții? De ce să ne oprim la fumat, când și alcoolul face ravagii, dar și zahărul, de pildă? Sau sedentarismul? Sau consumul de fast-food? Și este plata unor contribuții mai mari o soluție?
Pentru oameni de știință ca Zornio, soluția este simplă - cei care au ales să nu se imunizeze, deși ar fi putut s-o facă, trebuie să suporte consecințele, iar doctorii să se ocupe cu prioritate de persoanele vaccinate.
Pentru cei care l-au operat pe bărbatul cu antecedente penale din Statele Unite singura soluție pe care o iau în calcul este să salveze vieți, indiferent de ce scrie în cazier. De triaj se ocupă cineva mai sus.
