Eterna și fascinanta Românie

Incertitudinea

Piețele financiare sunt cele mai sensibile. De aceea am urmărit cu atenție deschiderea piețelor după fascinantele rezultate ale turului unu de scrutin: pe primul loc, un candidat parcă venit de nicăieri, pe care l-aș caracteriza metaforic drept „pisică”, pe locul doi, o candidată care mi-a amintit de proverbul „mâța blândă zgârie rău” și care i-a bătut măr pe ambii „cotoi”, lideri ai coaliției de guvernare. 

Metaforic, de ce cotoi? În cazul lui Marcel Ciolacu, pentru că are privirea vicleană și chiar și vorba, atunci când susține că și-a plătit din propriii bani călătoria cu jetul privat Nordis, în care susține că nu a fost. 

În cazul lui Nicolae Ciucă, pentru că, la fel ca un cotoșman (motan mare), cât a fost la guvernare cu Ciolacu, ne-a dat la cotoaie. Pe mandatul de 19 luni de premier al lui Ciucă, datoria publică s-a majorat cu 173 de miliarde de lei (aproape două miliarde de euro în fiecare lună), în timp ce pe mandatul lui Ciolacu (16 luni până acum), datoria publică (fără noiembrie 2024) s-a majorat cu 184 de miliarde de lei (37 de miliarde de euro), cu o medie de peste două miliarde de euro pe lună. Și continuă. La două zile după alegeri, tocmai am aflat că în octombrie, guvernarea Ciolacu a mai pus 13 miliarde de lei la datoria publică, iar deficitul la 10 luni a sărit la 6,2% din PIB. 

Recomandări

Locotenenții primarului Daniel Tudorache încă fac afaceri cu bani publici. Unde s-au „lipit” după ce deputatul PSD a pierdut Primăria Sectorului 1

Adică, numai în ultimele 10 luni, coaliția a cheltuit 110 miliarde de lei (22 de miliarde de euro), bani pe care nu îi avea (deficit bugetar). Și ne-a îndatorat și mai mult. Dacă vreți o comparație, în primele 10 luni din 2024, deficitul bugetar a fost cu 6 miliarde de euro mai mare decât cel din primele 10 luni din 2020 (anul pandemic, în care economia a fost în bună parte închisă). Deci, economia României produce mai multă datorie dacă funcționează condusă de cei doi decât atunci când a stat închisă (și s-a îndatorat mai puțin).

Ne-au dat la cotoaie sau nu?

Ne-au dat. Cu nicio măsură pentru a reduce dezmățul bugetar, de a preveni insolvențele companiilor care plimbă șefi de partid cu jeturi private și ajutoare de stat pentru nepoți, spirala datoriei crește permanent. Iar „performanțele” lor și disprețul față de români evident că au fost sancționate la alegeri, noi fiind prinși în realitatea paralelă promovată de televiziuni, cu bani publici pentru propagandă, și nimeni nevăzând cum se construia „pisica” arătată Ciucilor și Ciolacilor. Chiar, știe cineva cărei culturi îi aparține proverbul „Nepoții, rudele, secretarul general al clubului de la Roma condus de Manole și președintele nu ni-i alegem noi”? 

Recomandări

Efectele alegerii lui Călin Georgescu: izolare internațională, punere în discuție a apartenenței la UE și NATO

Faptul că un candidat „nevăzut” a reușit să spargă sondajele și să îi trimită pe tușă pe cei doi a făcut piețele financiare să reacționeze imediat. 

Dobânzile la care se împrumută România s-au majorat imediat în deschiderea zilei de luni și au atins nivelul maxim al ultimelor 13 luni: peste 7,5% pe an. Iar dacă statul român se împrumută la 7,5%, care are ca atu faptul că poate majora taxele și impozitele atunci când devine insolvent (ceea ce noi nu putem), noi la ce dobânzi ar urma să ne împrumutăm în perioada următoare? 10% pe an? 12% pe an? La 12% pe an, în 6 ani ne dublăm datoria.

Nu numai că este cel mai ridicat nivel de rată de dobândă din ultimele 13 luni, dar practic, ca și costuri de finanțare, ne-am întors în aprilie 2010, moment cu doar puțin timp înainte de a se tăia salariile cu 25% și de a se majora TVA de la 19% la 24%.

O să îmi spuneți: bine, OK, dar dacă titlurile de stat sunt „aruncate” pe piețele financiare (România se împrumută cel mai scump din toată Uniunea Europeană), cum de leul este stabil, pentru că BNR ne-a anunțat luni, 25 noiembrie 2024, un curs de 4,9767 de lei pentru un euro. 

Neîncrederea în titlurile de stat românești (manifestată prin dobânzi superioare) e normal să se translateze într-un leu mai slab (leii nu sunt doriți, nici titlurile de stat, ca în trecut), dar pare că avem „înghețare de curs”. 

Recomandări

TikTok recunoaște o campanie ilegală de influențare a votului pentru Călin Georgescu și una a Sputnik. Răspunsurile nu i-au convins pe eurodeputați

Cât ne-a costat această înghețare de curs vom afla la începutul lunii decembrie, atunci când vom afla câte sute de milioane sau poate chiar peste un miliard de euro – efectiv cât a scos BNR din rezerva valutară, după alegeri, pentru a menține (pentru puțin timp), cursul sub nivelul de 5 lei pentru un euro. 

Pentru a doua oară în istorie, euro a sărit pe piața interbancară în ziua de luni, 25 noiembrie 2024, peste 5 lei, în contrast cu forintul și zlotul polonez, care s-au întărit cu jumătate de procent. BNR l-a temperat vânzând substanțial euro din rezerva valutară.

Euro a testat pragul de 5 lei pe piața interbancară

Maximumul zilei pe piața interbancară nu îl vedeți la BNR. A fost de 5,01 lei, înainte ca BNR să vândă euro din rezerva valutară, agresiv, ca să îl coboare, ceea ce putem vedea pe grafice.

Mecanismul îl știți: BNR paradește niște sute de milioane de euro ca să țină cursul „stabil”. Iar de intervenția BNR beneficiază în primul rând capitalurile speculative, care vin pentru dobânzile la depozitele bonificate (prea) generos pentru ele, prin grija BNR (care nu reduce dobânzile și ține o economie slăbită sub presiune permanentă), și se transferă în dobânzile noastre la credite, prin care este decapitalizată economia României. Și care scumpesc finanțarea datoriei publice.

Este doar începutul 

Incertitudinea este singura certitudine, din punct de vedere financiar, adusă de rezultatele turului unu la prezidențiale. Cu un deficit bugetar de 6,2% la 10 luni, cu dobânzi de 7,5%, cu datorie publică ce a urcat la peste 53% din PIB (de la 12% din PIB în 2008) și cu economia în cvasi-stagnare, adică certitudinea lucrurilor negative, urmează alegerile parlamentare.

Acolo unde partidele ai căror șefi au fost bătuți de o „pisică” vă vor cere votul, să facă chiar mai bine decât ceea ce au făcut până acum: datorie.

Dacă se va păstra ce am văzut în primul tur la prezidențiale și partidele vor repeta „performanța” foștilor lor șefi, Ciucă și Ciolacu, care au obținut mai puțin de 28% împreună, ce șanse sunt ca ele să mai formeze un guvern? Dacă USR va repeta performanța Elenei Lasconi, cu 19%, ce șanse are să dea un premier? Ce șanse există ca viitorul premier desemnat de Georgescu sau de Lasconi să formeze o majoritate, care să fie votată de Parlament? Și care să furnizeze un buget? Vorbim despre asta? Noi nu, dar piețele financiare fac mai mult decât atât.

Vorbim, în schimb, de „candidatul de sub radar”, care e ba meteorit, ba cometă și, de ce nu, pisică. Sau poate e „lup”? Apropo, știți care e puterea lupului? Vă pot răspunde și Marcel, și Nicu, din perspectiva propriei cocoțări la șefia celor două partide: „puterea lupului este haita”. 

Dar indiferent ce ar fi, cu siguranță, candidatul văzut prima oară în Clubul de la Roma, condus și garantat de Manole, dar nevăzut de sondaje, și care a câștigat categoric primul tur, cu peste 2,1 milioane de voturi, și challengerul Elena Lasconi, garantată de Petrov, fac parte, categoric, din eterna și fascinanta Românie.

Foto ilustrativ: Shutterstock

Urmărește-ne pe Google News