Opinie de
Ștefan Pană
Toate articolele autorului

Societatea cerea o pedeapsă exemplară, iar judecătorii au ascultat glasul poporului. Thailandezul a fost astfel condamnat la treisprezece mii de ani de închisoare, dar nu va executa decât 20, atâta cât este pedeapsa maximă din Codul penal. Publicul a fost însă satisfăcut.

S-a spus că justiţia s-a înfăptuit, însă în practică a fost vorba doar despre o răzbunare. Nici aceea dusă până la capăt.

Phudit Kittitradilok

Anii grei de închisoare, fie ei duşi în penitenciare sau doar pe hârtie, au demonstrat însă că nu rezolvă aproape cu nimic problema criminalităţii. Infracţiunile, în special cele cu violenţă, nu sunt diminuate ca urmare a înăspririi pedepselor, iar toate ţările care au mers exclusiv pe această cale au văzut toate eforturile lor sortite eşecului.

Acum, Guvernul emite o Ordonanţă de Urgenţă care va pedepsi cu închisoare pe viaţă criminalii, violatorii şi pedofilii. Este însă suficient? Sentinţele dure vor fi în sine suficiente pentru a curma aceste fenomene? Răspunsul este un „nu” clar. Experienţa întregii lumi arată asta.

SUA – pedepse mari, criminalitate în creştere

Statele Unite au decis în anii ’70 să lanseze un set de măsuri care să arate că autorităţile sunt „dure cu criminalitatea”. Principala măsură a fost majorarea pedepselor, în special în cazul infracţiunilor cu violenţă.

Echivalentul Academiei din Statele Unite a realizat un studiu care arată că între 1980 şi 2010 rata încarcerărilor a crescut cu 222%, ca urmare a politicilor mai dure, nu ca urmare a creşterii criminalităţii. Criminalitatea a rămas la aceleaşi cote. De la 330.000 de deţinuţi în 1972, s-a ajuns la peste două milioane astăzi.

Cele mai optimiste studiil efectuate în Statele Unite arată că sentinţele mai dure nu au contribuit decât cu 25% la reducerea criminalităţii. Ceea ce înseamnă că există metode mult mai eficiente, care au fost folosite cu succes. Studiile considerate mai realiste, însă, pun procentul la numai 5%.

O altă statistică demnă de menţionat este cea privind persoanele condamnate la moarte în Statele Unite. În ultimii 50 de ani, peste 1.600 de oameni au fost executaţi pentru omor. Nici pedeapsa cu moartea nu a descurajat însă criminalii.

Cel mai violent continent al planetei

America Latină şi-a creat un renume, de cel mai violent continent. O treime din toate crimele din lume se petrec în America de Sud, deşi doar o zecime din populaţia planetei locuieşte acolo. Problemele datează de mai bine de patru decenii.

La începutul anilor ’90, ţările din regiune au lansat diverse campanii de reducere a criminalităţii, care au culminat, ca în exemplul Statelor Unite, cu sentinţe mai dure. Politica a luat numele de „pumnul de fier”.

Mai mulți deținuți s-au urcat pe un acoperiș al închisorii Alcacuz, în statul Natal, statul Rio Grande do Norte, Brazilia. EPA

Închisorile sunt pline, judecătorii sunt duri, însă criminalitatea stagnează sau, potrivit unor măsurători, chiar este în creştere. Ţări precum Brazilia, Bolivia şi Ecuador sunt recunoscute pentru duritatea sistemelor de penitenciare, unde viaţa este descrisă drept „iad”. Cu toate acestea, infractorii nu se tem să ajungă acolo.

Studiu: infractorii nu pun preţ pe viitor

În plină eră a atitudinii dure contra criminalităţii, spre sfârşitul anilor ’90, specialiştii au început să încerce să înţeleagă de ce pedepsele mai mari nu reduc infracţiunile. Pare un paradox. India, Indonezia, China şi alte 30 de ţări pedepsesc traficul de droguri cu moartea şi totuşi aceste infracţiuni sunt în floare.

Un studiu din 2016 al unor cercetători italieni şi canadieni a arătat că infractorii periculoşi nu pun preţ pe viitor. Mai precis, „beneficiile” imediate ale comiterii infracţiunilor pentru ei depăşesc cu mult frica de pedeapsă, pentru că ea este în viitor, pe când beneficiul este în prezent.

Ideea, sprijinită şi de psihologi, arată că, pentru infractorii de „impuls”, cum sunt mulţi criminali şi majoritatea pedofililor şi violatorilor, pedeapsa viitoare, oricât de mare, nu va descuraja. Ei vor fi pedepsiţi mai dur, dar numărul victimelor unor astfel de infractori nu va scădea.

Soluţii pentru infracţionalitate

Ţările care au ajuns la concluzia că pedepsele dure nu sunt suficiente au căutat să găsească şi măsurile care funcţionează. În multe cazuri, asta a însemnat ca violenţa să fie tratată ca o problemă de sănătate publică, având în vedere că mulţi infractori violenţi au şi probleme psihice. Pentru ei, la fel, frica de pedeapsă nu este suficientă.

Prevenţia este răspunsul universal acceptat. New York, un oraş cu peste 8 milioane de locuitori, a ajuns la un minim istoric de infracţiuni. Poliţia se concentrează pe „puncte fierbinţi”, zone cu infracţionalitate ridicată, acolo unde dislocă mai multe forţe. Zone recunoscute ca fiind terenul infractorilor – cum este de mult timp Caracal, de exemplu – beneficiază de atenţie sporită. Managementul resurselor este un alt nume pentru această tehnic – nu duce Poliţia acolo unde nu au loc infracţiuni, ci acolo unde se produc des.

Citeşte şi:

Serena Williams - Maria Sharapova, meciul șoc de la US Open. „Nu voi mai pierde vreodată în fața acelei ticăloase!”
GSP.RO

Serena Williams - Maria Sharapova, meciul șoc de la US Open. „Nu voi mai pierde vreodată în fața acelei ticăloase!”