Aflat la putere din 20 iulie 1994, singurul „președinte” al Belarusului Aleksandr Lukașenko s-a proclamat câștigător pentru a șaptea oară, de această dată cu aproape 87% din voturi la o prezență la vot de 85,7%. Așa-zisele alegeri prezidențiale au avut loc duminică, 26 ianuarie, iar „independentul” Lukașenko l-a avut drept contracandidat pe un alt „independent”, Serghei Sîrankov, prim-secretarul Partidului Comunist din Belarus. Campania prezidențială a fost despre Aleksandr Lukașenko, iar „contracandidatul” Sîrankov a participat și el la promovarea celui supranumit „Ultimul dictator din Europa”.
Surse de la Bruxelles citate de Radio Svoboda spun că UE a luat în considerare să publice o declarație comună privind nerecunoașterea alegerilor din Belarus. Textul menționa că procesul electoral s-a desfășurat în condiții de represiune și restricții fără precedent asupra activității mass-media și prin urmare nu poate fi considerat liber, corect și legitim.
Declarația comună nu a fost adoptată din cauza Ungariei, care s-a opus vehement. Și Slovacia condusă de premierul prorus Robert Fico se opusese, dar își retrăsese obiecțiile.
Prin urmare, Înalta Reprezentantă UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Kaja Kallas, și eurocomisara pentru Extinderea UE, Marta Kos, au publicat o declarație din partea lor în care condamnă alegerile fictive și ilegitime din Belarus. Kallas a cerut de asemenea eliberarea tuturor deținuților politici, printre care și un angajat al Delegației Uniunii Europene.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_7410278d98589d4bc2f0db7d7f416d18.jpg)
Șefa diplomației europene a criticat regimul din Belarus pentru invitarea tardivă a observatorilor Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), cu doar zece zile înainte de așa-zisele alegeri, ceea ce a împiedicat monitorizarea procesului electoral. „Aceasta este o dovadă clară a lipsei totale de credibilitate a acestor alegeri”, a notat Kaja Kallas.
Kallas a denunțat totodată rolul regimului Lukașenko în susținerea războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a atacurilor hibride asupra statelor vecine, declarându-se pentru menținerea sancțiunilor și sprijinirea societății civile și a forțelor democratice belaruse aflate în exil.
Ungaria condusă de Viktor Orban a adoptat frecvent poziții controversate și anti-UE, opunându-se sancțiunilor împotriva Rusiei și susținerii Ucrainei, precum și declarându-și deschiderea față de regimul din Belarus.
Mai longeviv la putere decât liderul rus Vladimir Putin, Aleksandr Lukaşenko şi-a depăşit duminică propriul record în materie de voturi. La alegerile din 2020, contestate în stradă şi încheiate cu o represiune care practic a desfiinţat opoziţia din Belarus, Lukaşenko şi-a arogat 80,1 la sută din voturi.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_ff5a27ac3e35c77cbb425e155ee0e949.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_9591454a7e454fd1f354e9088f20b3de.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_f8117b1b40a102d3d23a090437e4f472.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_ad96cc214512912f5e5850dca7300082.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_6e528199a27a86866865c36a195f577c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_6dcf0d14bc7ae9146711ded66bc2ca52.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_cab10a9e411d1aa0e2edfe0bd199b23a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_0989309369896861dfee9611fdc6d62e.jpg)