Mergi direct la conținut »
Am vizitat spitalul din Lausanne, Elveția! Cum se află cauza morții punând în funcțiune corpul după deces
Tehnologie Libertatea > Ştiri > Tehnologie > Am vizitat spitalul din Lausanne, Elveția! Cum se află cauza morții punând în funcțiune corpul după deces

Am vizitat spitalul din Lausanne, Elveția! Cum se află cauza morții punând în funcțiune corpul după deces

Elveţienii alocă sănătății 12% din PIB, față de România, care direcționează spre acest domeniu 5%. Iar, în 2018, Elveția avea un PIB de 625 de miliarde de euro, față de aproximativ 200 de miliarde de euro, cât a avut România. Reporterul Libertatea a vizitat Spitalul Universitar din Lausanne. E ca o călătorie în viitor.

De Alexandra Nistoroiu,

  • La Spitalul din Lausanne se folosesc biobandaje pentru marii arşi, ca să minimizeze riscul de infectare şi să grăbească vindecarea.
  • Tot aici s-a inventat şi tehnica angiografiei post-mortem – potrivit unor studii, chiar mai eficientă decât autopsia în înţelegerea cauzelor morţii.
  • Cercetătorii învaţă să înțeleagă bolile neurodegenerative pe un soi de “creiere în miniatură”, create în laborator, care încearcă să imite felul în care funcţionează creierul uman.
  • Spitalul din Lausanne are dimensiunea unui cartier, are 11.000 de angajați și deține un muzeu și un hotel cu tarife preferențiale pentru pacienți și rudele lor.

Elveţia este ţara cu cea mai mare concentraţie de tehnologie medicală din întreaga lume – o industrie estimată la peste 14 miliarde de franci. “Valea sănătății”, cum o numesc elvețienii, adună peste o mie de spitale, clinici, laboratoare, start-up-uri şi companii de biotehnologie în jurul lacului Geneva.

În această “vale a sănătății”, un rol central îl joacă Spitalul Universitar din Lausanne, cel mai bun spital din Elveţia şi locul 9 într-un clasament al spitalelor din întreaga lume, recent publicat de revista americană Newsweek.

Spitalul Universitar din Lausanne, CHUV pe scurt, este un incubator pentru proiecte de cercetare şi inovaţie în medicină.

Clădirile lui ocupă un întreg cartier din oraşul elveţian Lausanne şi sunt încadrate de două staţii de metrou. În acest campus sunt acoperite toate specialitățile medicale; există un hotel al pacienților, cu tarife preferențiale pentru aceștia și rudele lor, ba chiar și un mic muzeu al mâinii.

La CHUV sunt mai mult de 11.000 de angajați care combină îngrijirea pacienților cu cercetările menite să găsească noi căi de a-i ajuta.

„Minicreiere” sau organoidele cerebrale

Am vizitat spitalul zilele trecute. M-am oprit întâi în Laboratorul de neuroştiinţe, unde am stat de vorbă cu profesoara Nicole Deglon despre cercetările pe care echipa ei le realizează pentru a descâlci mecanismele bolii genetice Huntington (da, acea afecţiune de care suferea şi Thirteen în serialul “House”).

Profesoara Nicole Deglon (Lausanne) explică studiul bolilor neurologice cu ajutorul celulelor stem şi al “creierelor în miniatură”, formate în laborator

Echipa lui Deglon încearcă să folosească alternativele noi – şi spectaculoase – la experimentele pe animale în studiul creierului uman.

Până în 2040, bolile cerebrale (demenţa, boala Parkinson etc) vor depăşi cancerul şi vor deveni a doua cea mai importantă cauză a morţii după afecţiunile cardiovasculare, arată studiilie.

Doar cercetările în profunzime pot să răspundă unei astfel de provocări. Însă cercetarea neurologică este îngreunată de mai multe obstacole: este greu de tradus un model animal în implicaţii relevante pentru creierul uman (pur şi simplu, fiindcă creierul uman este foarte diferit de al animalelor). Iar accesul la creier uman pentru cercetare ştiinţifică este şi el foarte limitat.

Spre a studia neuronii dintr-o biopsie a pielii

În 2012, Premiul Nobel a fost acordat cercetătorilor care au arătat că celulele adulte pot fi programate genetic să redevină celule embrionare (sau celule stem), iar acestea sunt capabile să se transforme în orice tip de ţesut uman. Acestea se numesc celulele stem pluripotente induse şi sunt o adevărată revoluţie în cercetarea creierului, fiindcă astfel se pot diferenţia şi neuroni.

Cu alte cuvinte, dintr-o simplă biopsie a pielii, cercetătorii pot ajunge să studieze în laborator neuronii, prin reprogramare genetică. Astfel, ei pot modela bolile in vitro şi pot să dezvolte terapii celulare. La un astfel de proiect lucrează acum Deglon şi echipa sa, pentru boala Huntington.

Organe umane în miniatură, create în laborator

Există şi un dezavantaj însă la această abordare: celulele stem sunt bidimensionale, iar creierul nostru este şi funcţionează 3D.

Vestea încurajatoare este că astăzi cercetătorii au ajuns şi mai departe şi au inventat organoidele, adică structuri 3D formate din aceste celulele stem, care imită arhitectura organelor umane, fără să fie mai mari de-o boabă de piper. Se numesc organoide și imită ficatul, inima şi, mai nou, chiar creierul.

Organoidele sunt organe în miniatură, formate din celule stem, nu mai mari decât o boabă de piper. Foto: Saba Rezakhani, EPFL

“Minicreierele” formate în laborator permit o şi mai bună înţelegere a creierului uman, în 3D neuronii încep să se comporte mai matur şi să funcţioneze mai bine.

Problema este că, aşa cum explică Deglon, cercetătorii nu ştiu încă să creeze serii identice de organoide, astfel încât cercetarea să fie una standardizată. Domeniul “creierelor în miniatură” este abia la început de drum, dar marile centre internaţionale de neuroştiinţe încearcă să-i grăbească creşterea. Pentru că de acest domeniu depind posibilităţile de a găsi tratamente pentru boli teribile ca Parkinson, Alzheimer sau Huntington.

Transplantul de celule

“În acest moment, o echipă din New York face un studiu foarte important pe boala Parkinson, cu un tratament cu transplant de celule stem pluripotente induse”, îmi explică Deglon.

“Ideea este să înlocuieşti neuronii morţi cu celule sănătoase. Şi este o idee mai veche. Dar până acum se putea face numai cu celule embrionare, rezultate din avorturi”. Pentru a face transplantul celular la un singur pacient era nevoie de material genetic de la 3 avorturi, aşa că în toată lumea s-au făcut doar câteva sute de transplante celulare la pacienţi cu Parkinson, Huntington sau alte boli neurologice.

Noul tip de celule stem însă, cele create în laborator din celule adulte, oferă posibilitatea de a face studii mult mai ample cu transplantul celular.

“Trebuie să fim foarte prudenţi. Nu ştim suficient despre cum se vor comporta celulele odată injectate în creier şi, după mine, cel mai mare pericol ar fi să ducă la o tumoră cerebrală, deci trebuie să fim foarte prudenţi şi să avem răbdare”, Nicole Deglon, profesor cercetător la Spitalul din Lausanne

Biobandaje pentru marii arşi

Dacă sistemul medical din România plimbă marii arşi de la un spital la altul, de la un salon plin de bacterii multirezistente la altul, la Lausanne îngrijirea marilor arşi e o prioritate.

Există un centru special unde, pe lângă tratament se face şi cercetare. Medicii au dezvoltat bandaje biologice pentru marii arşi (pacienţii cu arsuri pe mai mult de 20% din suprafaţa corpului).

Bandajul biologic pentru marii arşi, creat la Spitalul Universitar din Lausanne, permite vindecarea mai rapidă şi mai curată a leziunilor

Aceste bandaje biologice ajută ca leziunile să se vindece mai curat şi mai rapid şi la prevenirea infecţiilor nosocomiale.

Bandajele sunt create din colagen de cal şi ţesut provenit dintr-o bancă de celule stem din Elveţia. Au fost folosite deja cu succes la copiii cu arsuri, potrivit unui studiu publicat în Lancet, în 2005.

Ce ne poate spune un cadavru dincolo de autopsie

Până de curând, ceea ce ne putea spune un cadavru despre cauza morţii se limita la metoda clasicei autopsii. Însă noile tehnologii imagistice pot să documenteze în doar câteva minute întregul corp.

O echipă de cercetători de la Centrul de medicină legală din Lausanne a dezvoltat tehnica impresionantă a angiografiei post-mortem. Înainte era imposibilă disecţia tuturor vaselor de sânge ale corpului uman fără a le distruge complet, dar această metodă nouă face posibilă vizualizarea întregului sistem vascular într-un mod minim-invaziv.

Spitalul Universitar din Lausanne

Pot fi observate chiar şi cele mai mici vase sanguine, ca şi când corpul ar fi încă în viaţă. Astfel se pot detecta cele mai mici leziuni, unele imposibil de observat cu metodele clasice ale medicii legale.

Cum se întâmplă asta?

Ideea de la baza angiografiei post-mortem este să fie stimulată circulaţia sângelui pentru a perfuza sistemul vascular după moarte, ceea ce înseamnă că inima este înlocuită cu un dispozitiv similar aparatului care substituie inima în timpul procedurilor pe cord deschis.

Aceasta a fost deja testată în 500 de cazuri, din nouă centre europene. Rezultatele au arătat că este chiar mai precisă decât o autopsie în stabilirea cauzelor morţii, spune legista Silke Grabherr, inventatoarea procedurii.

O incizie, două operaţii

În vestul Europei, chirurgia devine tot mai puţin invazivă.

Pe 18 februarie 2019, echipele de chirurgie cardiacă şi vasculară de la CHUV au făcut pentru prima dată două tratamente chirurgicale în timpul aceleaşi proceduri endovasculare.

Clădirea principală a Spitalului Universitar din Lausanne

Pacientul, un bărbat de 82 de ani, avea stenoză aortică severă şi o dilatare semnificativă a aortei abdominale. Făcând o singură incizie, chirurgii au rezolvat ambele probleme, realizând în acelaşi timp procedurile TAVI (implantare percutană de valvă aortică) şi EVAR (repararea anevrismului endovascular).

Aproape trei ore, cardiologii Olivier Mueller şi Christian Roguelov şi chirurgii vasculari François Saucy şi Jean-Marc Corpataux au lucrat, pe rând, pentru a finaliza cu succes operaţia extrem de delicată.

La doar 24 de ore după procedură, pacientul se recuperase deja şi putea să meargă. A evitat astfel să treacă prin două operaţii mai complicate şi mai riscante.

Cercetătorii încearcă să înţeleagă de ce şi cum dormim

În cadrul CHUV există şi un centru special pentru studiul somnului. Aici, cercetătorii încearcă să răspundă la una dintre cele mai mari întrebări rămase fără un răspuns complet în lumea medicală: de ce şi cum dormim.

Printre multe alte cercetări, echipa de la Centrul pentru studiul somnului a investigat şi felul în care condiţiile geografice influenţează somnul. De exemplu, la o altitudine de peste 3.000 de metri, există o incidenţă foarte mare a apneei în somn.

“Fenomenul apare nu doar la turişti şi alpinişti, ci şi la localnici. De exemplu, şi fermierii din Bolivia sunt afectaţi”, explică Raphael Heinzer, director al Centrului de studiu al somnului.

În zonele de câmpie, acest sindrom este produs de o obstrucţie anatomică, dar la mare altitudine, sindromul se pare că este produs de creier, care pur şi simplu nu mai transmite semnalele corecte pentru respiraţie în timpul somnului.

 
 
Close
Close
Închide