Calea Lactee a înghițit o galaxie acum 10 miliarde de ani, iar astronomii spun că au găsit urmele ei
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un grup neobișnuit de stele ar putea fi rămășițele unei galaxii pitice înghițite de Calea Lactee în urmă cu aproximativ 10 miliarde de ani, potrivit unui studiu recent publicat în revista „Monthly Notices of the Royal Astronomical Society”. Astronomii au denumit această galaxie antică „Loki”, inspirându-se din mitologia nordică, potrivit CNN. Descoperirea ar putea aduce schimbări semnificative în înțelegerea evoluției galactice.
Cuprins:
Cercetătorii au găsit 20 de stele vechi ce ascund secretele formării Căii Lactee
Calea Lactee, care se întinde pe 100.000 de ani-lumină și adăpostește între 100 și 400 de miliarde de stele, nu a fost dintotdeauna gigantul cosmic de astăzi. Conform NASA, galaxia noastră a crescut considerabil începând acum 12 miliarde de ani, prin fuziuni succesive cu galaxii pitice. Cu toate acestea, dimensiunea și masa inițială a Căii Lactee rămân un mister, motiv pentru care oamenii de știință continuă să caute indicii despre istoria ei.
Prin observațiile realizate cu telescopul Gaia al Agenției Spațiale Europene, care a cartografiat mișcările și compoziția a două miliarde de stele între 2014 și 2025, cercetătorii au identificat 20 de stele sărace în metale, aflate surprinzător de aproape de discul galactic, o regiune rotativă ce conține majoritatea stelelor din Calea Lactee. Aceste stele par să fie relicve ale unei galaxii consumate de Calea Lactee la puțin timp după Big Bang, evenimentul care a dat naștere Universului acum aproximativ 13,8 miliarde de ani.
Stele sărace în metale și originea lor misterioasă
Cercetătorii sunt interesați de stelele sărace în metale datorită compoziției lor chimice primitive, care reflectă condițiile din primele miliarde de ani ale Universului. „Stelele foarte sărace în metale (VMP) există de miliarde de ani și păstrează în structura lor indicii despre formarea primelor generații de stele ale Universului”, a explicat dr. Cara Battersby, profesor asociat de fizică la Universitatea din Connecticut, într-un e-mail citat de CNN.
Echipa condusă de dr. Federico Sestito de la University of Hertfordshire a folosit spectrograful de înaltă rezoluție de pe telescopul Canada-Franța-Hawaii pentru a studia aceste stele. Analiza a arătat că ele au o vârstă de peste 10 miliarde de ani și provin din aceeași galaxie pitică săracă în metale. „Dacă scenariul Loki este corect, atunci un sistem care a fuzionat cu galaxia noastră ar fi putut depune stelele sale atât în orbită progradă, cât și retrogradă”, a explicat Sestito.
Calea Lactee s-a format prin devorarea unor galaxii mai mici
Calea Lactee a crescut prin procesul de „canibalism galactic”, absorbând stele și gaz de la galaxii mai mici, conform cercetătorilor. Aceste „rămășițe cosmice” le permit astronomilor să reconstruiască „istoria consumului” galactic, a explicat dr. Alexander Ji de la Universitatea din Chicago, citat de CNN. „Există multe fuziuni mici, dar marile mese pot schimba semnificativ istoria Căii Lactee”, a spus el.
Un eveniment major de acest tip a fost fuziunea cu galaxia Gaia-Sausage-Enceladus, între 8 și 10 miliarde de ani în urmă, care ar fi transformat Calea Lactee dintr-o galaxie turbulentă într-un disc stabil. Cercetările sugerează că integrarea galaxiei Loki ar putea fi comparabilă ca importanță cu acest eveniment, deși dovezile sunt mai subtile, fiind ascunse în apropierea discului galactic.
