În 1846, un marinar japonez a văzut o lumină ciudată. Când a ieșit să investigheze, nu i-a venit să creadă ce vede: un soi de sirenă cu cioc și trup bizar a ieșit din mare și i-a spus:
Eu locuiesc în mare. Numele meu e Amabié. Veți avea recolte bune șase ani. Dar se vor răspândi și bolile. Desenați-mă și arătați-mă oamenilor cât mai repede cu putință, a spus creatura, înainte să dispară din nou în mare.
Un cinic ar spune, pe bună dreptate, că e o poveste marinărească la fel ca o mie altele, gogonate și probabil născute din oboseală sau din vreo experiență bahică. Însă, cu toate că numele marinarului s-a pierdut în istorie, povestea a rămas în folclorul japonez și Amabié s-a păstrat în memorie ca un spirit benevolent.
Episodul a fost însă clasat ca unul minor și nimeni nu i-a dat prea multă atenție, până recent.
Amabié versus COVID-19
Prima mențiune în contextul actual a fost pe 31 ianuarie, la începutul pandemiei: o postare pe rețeaua socială Twitter o readucea în atenția publică pe Amabié.
O lună mai târziu, un artist japonez pe nume Orochidō a publicat o pictură nouă a spiritului, promovând hashtagul #Amabié și cerându-i protecție împotriva noului coronavirus.
De atunci, Amabié s-a viralizat. Erau 28 de Tweet-uri care o menționau pe 1 martie, 1.000 pe 4 martie și aproximativ 20.000 pe zi la 1 aprilie. Și astăzi sunt în fiecare zi câteva sute de postări care o menționează.
Mai în glumă, mai în serios, Amabié a devenit o mascotă a luptei împotriva pandemiei.
Amabié a ieșit din lumea supranaturală și a intrat în lumea fizică. Nu în mod direct, desigur, ci prin artă: figurează pe căni, tricouri, postere, apare în expoziții de artă și pe abțibilduri lipite pe stradă.
E deja o figură comună pe postere în stațiile de metrou sau autobuz și a devenit un simbol național – sute de artiști au desenat-o în toate felurile imaginabile.
Chiar și autoritățile japoneze o folosesc pe Amabié în comunicări, inclusiv în aplicația de depistare a contactelor folosită în statul nipon.
Ca un steag în jurul căruia se strânge armata, Amabié a devenit simbolul în care se adună japonezii, un strigăt de luptă împotriva pandemiei. Amabié încurajează oamenii să fie responsabili – și pare să funcționeze.
Ajutor din lumea supranaturală
Amabié e un yōkai, un spirit pentru care nu există un echivalent perfect în cultura noastră. În cultura japoneză, yōkai sunt spectre care aduc fenomene supranaturale în lumea omenească.
Majoritatea sunt malevolente și pot fi foarte periculoase, dar unele sunt și neutre sau bine-intenționate. În această categorie intră și Amabié.
Din păcate, în România nu lipsește doar un echivalent al yōkai, ci și un echivalent al lui Amabié. Nu avem niciun simbol care să unifice o atitudine responsabilă, fie el real sau supranatural.
Ba mai mult, Amabié a prins ca simbol la cei tineri și care folosesc social media – un segment care e în general greu de mobilizat când vine vorba de sănătatea publică.
Desigur, putem argumenta că Amabié nu există. E doar un fragment al imaginației unui marinar sau poate chiar o minciună bine croită. Dar chiar dacă așa stă treaba, e Amabié mai puțin reală decât teoria conspirației cu 5G sau Bill Gates? Lucrurile nu trebuie neapărat să fie reale pentru a avea un impact – și am văzut asta din plin în vremea pandemiei.
E util să ai simboluri pe care să le folosești și guvernul japonez a știut să profite într-un mod pozitiv de imaginea pe care artiștii au construit-o pe rețelele sociale.
În situații de criză, oamenii vor să creadă în ceva. Dacă vor să creadă într-o creatură care încurajează oamenii să fie responsabili, de ce nu? Poate ne-ar trebui o Amabié și în România.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.