ANALIZĂ. Cu cât vor crește ratele la creditele în lei până în 2019
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Indicele Robor a atins maxime istorice în ultima lună, iar analiștii apreciază că acesta este doar începutul. Dacă în septembrie 2016 indicele Robor era 0,68%, în 2017 acesta a atins 1,46%. În urmă cu doar două săptămâni, acesta nu depășea 1%.
Înainte de a explica de ce este atât de importantă majorarea acestui indice și cum îi afectează pe toți românii cu credite în lei, este esențial să înțelegem ce este Robor. După cum observi în această explicație cuprinzătoare, acesta joacă un rol vital în calcularea dobânzilor și, implicit, a ratelor lunare pe care le plătești la bancă.
Cu cât se vor majora ratele?
Robor mai mare înseamnă rate mai mari. O modificare infimă a acestui indice poate însemna o creștere cu câteva zeci de lei a ratei lunare pe care o plătim. Astfel, creșterea Robor face ca o persoană care a contractat un credit de 100.000 de lei să plătească lunar cu 40 de lei mai mult față de acum două săptămâni.
„La un credit Prima Casă de 50.000 de euro, echivalent în lei, luat pe 30 de ani, dacă luam acest credit anul trecut, când era Robor-ul la minime istorice - aveam o rată de 910 lei pe lună. Acum, avem o rată cu 33 de lei mai mare”, explică Irina Chițu, analist bancar, potrivit Digi24.
Analiștii economici avertizează că lucrurile ar putea sta chiar mai rău peste un an. În decembrie 2018, rata lunară a unui credit precum cel de mai sus ar putea să ajungă la 1.100 lei.
Creșterea indicelui îi dezavantajează pe românii cu credite în lei, în special cei care au împrumutat sume mari pentru a-și cumpăra o locuință, prin programul Prima Casă. Când a fost introdus prima dată, creditele se acordau în euro, iar ratele erau calculate în funcție de un alt indicator: Euribor. Însă, din 2013, condițiile de acordare a creditului Prima Casă s-au modificat: doritorii puteau să acceseze doar credite în moneda națională, într-o încercare de a evita pe viitor situații precum cea a românilor cu credite în franci elvețieni, ale căror rate au crescut enorm în perioada de criză.
Ce influențează indicele Robor?
Indicele Robor variază în funcție de lichiditățile disponibile pe piață și este stabilit pe baza datelor furnizate de primele 10 bănci de pe piață. Astfel, atunci când banii din piață sunt mai mulți, adică există un excedent de lichiditate, Robor - rata medie a dobânzilor la care băncile își acordă împrumuturi între ele - scade. Însă atunci când banii sunt mai puțini, media dobânzii crește, atrăgând valori mai mari ale indicelui Robor.
Săptămâna trecută, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a anunțat că a „injectat” lichiditate în piață, pentru a tempera astfel creșterea indicelui și a-l stabiliza. A doua zi, Robor a scăzut simbolic, dar scăderea s-a continuat și în următoarele zile. Această măsură este una pe termen scurt, iar creșterea dobânzii interbancare nu va fi ținută mult timp sub control, mai avertizează specialiștii.
Economistul Radu Crăciun atrage atenția că „intervențiile BNR se fac la nivelul dobânzii-cheie de 1,75%”, așadar „BNR va putea doar să împiedice creșterea peste 1,75%. Împingerea mai mult în jos s-ar putea realiza doar indirect, prin eliberarea unei părți din rezervele pe care băncile le țin la BNR. Ceea ce ar însemna un plus de lichiditate pe piața financiară. Dar în condițiile în care inflația dă semnale clare de creștere susținută, orice bancă centrală își ascute armele.”
Sursă foto: Shutterstock/Copyright: studioarz
