După aproape 30 de ani, Dosarul Revoluției a fost finalizat. Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus, trimiși în judecată pentru infracțiuni contra umanității
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a anunțat luni, finalizarea Dosarului Revoluției din 1989 și trimiterea acestuia în judecată.
Cuprins:
Printre inculpații din acest dosar se află Ion Iliescu, membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), Gelu Voican Voiculescu, membru CFSN şi fost vice prim-ministru al Guvernului României (prezent consilier al premierului Viorica Dăncilă), Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, care sunt acuzați de infracţiuni contra umanităţii.
În cazul lui Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, a survenit decesul acestuia, ceea ce reprezintă o "cauză de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale", conform Ministerului Public.
În privința fostului premier de la acea vreme, Petre Roman, în urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că nu există în sarcina acestuia probe concludente cu privire la săvârşirea infracțiunilor contra umanităţii. La fel și în cazul lui Brateş Teodor – fost redactor şef în cadrul T.V.R. şi Toma Ioan – fost ministru al Tineretului.
Iată ce a spus Petre Roman după ce s-a anunțat trimiterea în judecată a "Dosarului Revoluției": "E inacceptabil ca Lazăr să vorbească"!
Vezi și reacția lui Gelu Voican Voiculescu, după ce a fost trimis în judecată în Dosarul Revoluției: „Sunt sugrumat de indignare”!
Principalele declarații de astăzi ale lui Augustin Lazăr:
- Dosarul conține 3.320 volume și 33.200 de file
- Probatoriul, terminat în mai puțin de 3 ani
- Ancheta a durat 30 de ani; Doresc să prezint scuzele Ministerului (Public-n.r.) pentru durata anchetei
- Am trimis Instanței rechizitoriul
- Procurorii militari trimit, astăzi (luni, 8 aprilie-n.r.), dosarul Instanței Supreme
- Echipa a identificat documente clasificate, realizând tabloul evenimenteleor Revoluției
- Responsabilitatea pentru victimele Revoluției este una instituțională, nu individuală
- Este o dovadă de respect pentru memoria victimelor Revoluției din 1989
- A fost o investigație complexă
„Astăzi secţia parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a inaintat instanţei de judecată rechizitorul în cauza cunoscută generic sub numele de dosarul Revoluţiei. E un moment deosebit pentru justiţia militară şi pentru justiţia română în general. Finalizarea acestei cauze de către colegii nostri reprezintă realizarea unuia dintre cele mai importante obiective pe care mi le-am propus în urmă cu trei ani, soluţionarea dosarelor istorice. Oameni istorici au avu aprecieri in legătură cu momentul decembrie 1989. Astăzi juriştii incheie această provocare, care a pornit de la ideea că responsabilitatea pentru victimele din decembrie 89 nu e una instituţională, ci este una individuală", a anunţat, luni, procurorul general.
Augustin Lazăr a precizat că dosarul cauzei cuprinde 3.330 de volume, dintre care 2.030 au fost instrumentate după 13 iunie 2016, menţionând că pentru întocmirea rechizitoriului au fost administrate probleme obţinute dupa 13 iunie.
"Cu toate că în ultima prioadă instituţia a trecut prin momente dificile, echipa de procurori militari a avut capacitatea de a supravieţui, de a se regenera. A reuşit să obţină cooperarea mai multor instituţii ale statului, a fost o noutate în acest domeniu, în arhivele cărora se aflau probleme pertinente. Administrarea cu celeritate a unui probatoriu impresionat în mai puţin de trei ani a fost posibilă şi datorită unei cooperări instituţionale. Prin urmare doresc să mulţumesc MApN pentru identificarea şi punerea la dispoziţie a mai multor documente de arhivă, Senatului României pentru stenograme, CNSAS pentru punerea la dispoziţie a informaţiilor necesare, SRI pentru identificarea, declasificarea şi punerea la dispoziţie a multor documente militare de arhivă, MAI şi STS pentru sprijinul logistic oferit. Informaţii detaliate despre rechizitoriu urmează să primiţi prin intermediul unui comunicat de presă", a mai spus procurorul general.
Augustin Lazăr a prezentat, la finalul declaraţiei de presă, scuzele Ministerului Public pentru durata anchetei penale, care a ţinut aproape 30 de ani.
"Eu cred că soluţia emisă e o dovadă de respect pentru memoria eroilor din 1989 şi în egală măsură educativă pentru generaţiile viitoare", a completat procurorul general.
Pe 21 decembrie 2018, procurorii Secţiei militare din Parchetul Generel anunţau că au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, Iosif Rus şi Emil (Cico) Dumitrescu, în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989. Ion Iliescu, membru şi preşedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost vice prim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzaţi în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 de infracţiuni contra umanităţii.
Probatoriul administrat, arată Parchetul, a relevat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român. Cercetările vizează faptul că prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc.
În intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.
Psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00), arată procurorii.
Totodată, aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.
Probatoriul administrat relevă că Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă,. contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului, şi ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor, spun procurorii.
Totodată, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane.
La 23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.
De asemenea, Emil (Cico) Dumitrescu, prin apariţiile sale televizate din 22 decembrie 1989 precum şi prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române începând cu data de 22 decembrie 1989, ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist existent în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, amintește Mediafax.
În 14 octombrie 2015, Secţia Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justie (PICCJ) a clasat dosarul Revoluţiei. La acea data, PICCJ era condus de Tiberiu Nițu. După decizia de clasare, aproximativ 100 de victime ale Revoluţiei sau urmaşi ai acestora, precum şi membri ai Asociaţiei "21 Decembrie" au atacat hotărârea, la PICCJ și la instanță. Șase luni mai târziu, pe 5 aprilie 2016, decizia de clasare a fost infirmată de Bogdan Licu, care la acea dată asigura interimatul la conducerea PICCJ, după demisia lui Tiberiu Niţu. Bogdan Licu anunța atunci că decizia de clasare este ”netemeinică şi nelegală, fiind adoptată pe baza unei cercetări incomplete, cu ignorarea unor informaţii, date şi documente esenţiale referitoare la evenimentele din decembrie 1989”, care a dus la o greşită încadrare juridică a faptelor, ”toate acestea zădărnicind aflarea adevărului şi identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor". În aceeași lună, PICCJ a trimis la instanţa supremă dosarul Revoluţiei, care, din cauza numărului mare de volume, a fost transportat cu un microbuz. Pe 13 iunie 2016, s-a decis, definitiv, redeschiderea ceretărilor din dosarul Revoluţiei, în urma admiterii cererii procurorilor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ancheta privind unele dintre faptele de la Revoluţia din 1989 a durat aproximativ 30 de ani. După 1989, au fost deschise peste 4.500 de dosare, din care doar 112 au fost trimise în judecată. În aceste cauze trimise în judecată au fost inculpate 275 de persoane, între care 25 de generali, 114 ofiţeri, 13 subofiţeri, 36 de militari în termen şi 87 de civili. Tiberiu Niţu a demisionat de la șefia PICCJ pe 2 februarie 2016, după ce a fost pus sub acuzare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul în care a fost vizat modul în care Gabriel Oprea, fostul ministru al Afacerilor Interne (MAI), a folosit coloana oficială.
Instituțiile care și-au adus contribuția, prin cooperare interinstituțională, la soluționarea acestui dosar:
1. Ministerul Apărării Naţionale (MApN) - pentru identificarea, declasificarea şi punerea la dispoziţie a multor documente militare de arhivă;
2. Senatul României - pentru facilitarea declasificării, scanării şi punerii la dispoziţie a Stenogramelor şi raportului Comisiei Senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989;
3. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) - pentru punerea la dispoziţie a informaţiilor necesare aflate în administrarea acestei instituţii;
4. Serviciul Român de Informaţii (SRI) - pentru identificarea, declasificarea şi punerea la dispoziţie a multor documente militare de arhivă;
5. Ministerul Afacerilor Interne - sprijin logistic;
6. Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – sprijinul logistic.
Augustin Lazăr se află, zilele acestea, în mijlocul unui scandal
Site-ul luju.ro a scris, în urmă cu o săptămână, că procurorul general al României a refuzat de două ori, în 1986, eliberarea disidentului anticomunist Iulius Filip. În urma informațiilor publicate de site-ul luju.ro, Inspecția Judiciară s-a autosesizat și a decis să facă verificări.
De asemenea, CNSAS a anunțat că îl va verifica din nou pe Augustin Lazăr.
De cealaltă parte, procurorul general al României a respins acuzațiile că a refuzat eliberarea disidentului și a spus că acuzațiile care i se aduc sunt o încercare de „decredibilizare a mea în calitate de procuror general cât și destabilizarea Ministerului Public”.
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
