Bisericuța de lemn din Horlăceni, cel mai vechi sat din Moldova, găzduieşte încă slujbe

Lăcaşul a fost ridicat în 1779, pe cheltuiala boierului Constantin Stroici, stăpânul de atunci al moşiei Horlăcenilor, pe locul unde domnitorul Vasile Lupu ar fi ucis nişte boieri trădători.

Biserica a fost construită din bârne de stejar, încheiate la colţuri în cheotori şi aşezate pe o temelie de piatră de râu. Pentru o mai bună protecţie împotriva frigului şi a umezelii, de-a lungul timpului pereţii au fost blăniţi cu scândură, atât la interior, cât şi la exterior. Potrivit registrelor parohiei, la 1804 şindrila de pe acoperiş a fost înlocuită cu tablă zincată şi tot atunci s-a construit şi turnul clopotniţă.

Ulterior interiorul a fost tencuit cu ciment. Tencuiala a fost apoi decopertată, pentru că nu era deloc potrivită la un astfel de monument, fiind înlocuită cu un lambriu.

Catapeteasma păstrează icoanele împărăteşti de la 1800. Restul icoanelor au suferit o intervenţie incorectă de restaurare în urmă cu 10 ani, fapt ce a dus la diminuarea considerabilă a valorii lor artistice.
În pronaos se află şi mormântul ctitorilor bisericii, lăcaş în care încă se ţin slujbe.

Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei de Cultură a afirmat că bisericuţa din Horlăceni se află într-o stare bună. Preotul paroh, Elidor Pintilie a demarat un proces de restaurare a monumentului istoric prin care s-a consolidat şi restaurat mica construcţie.

Recomandări

AEP a virat 22 de milioane de lei partidelor. SOS și POT, mufate la fondurile publice. AUR ia mai mult ca PNL

Satul Horlăceni este cel mai vechi din Moldova

Horlăceni, azi parte integrantă a comunei Şendriceni, este, potrivit izvoarelor istorice, cel mai vechi sat din Moldova. Astfel, acesta este pomenit într-un document din 1 mai 1384 prin care Petru I dăruia bisericii catolice din Siret, construită pe cheltuiala mamei sale, Margareta-Muşata, venitul vămii din acest târg, care cuprindea, la vremea respectivă, şi satul Horlăceni. De numele acestei aşezări se leagă astăzi o rezervaţie naturală importantă a judeţului Botoşani. Este vorba de rezervaţia forestieră Ariniş, întinsă pe o suprafaţă de cinci hectare, arie protejată, de interes naţional. Aici creşte arinul negru, o specie arboricolă foarte rară.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro