Adrian Sârbu se reîntoarce în instanță pentru dosarul de evaziune fiscală la Mediafax Group. Schema unei „țepe” de 16,8 milioane de lei trasă statului

Ionuț Mureșan

Reporter

Actualizat pe 17 ian 2025, 02:03

3 comentarii

Adrian Sârbu, scos în cătușe din sediul Parchetului General, pe 3 februarie 2015. FOTO: Ionuț Mureșan

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește Libertatea in Google Discover

Omul de afaceri Adrian Sârbu este așteptat la Tribunalul București pe 18 februarie 2025, când se va relua procedura de cameră preliminară în dosarul de evaziune fiscală la Mediafax Group.

Cuprins:

Metoda „externalizării” datoriilor
Instigare la evaziune fiscală în formă continuată
Un circuit financiar cu 13 firme-fantomă
Angajați puși să semneze contracte cu firme-fantomă
Cum ar fi „țepuit” Adrian Sârbu statul cu 16,8 milioane de lei
Instanța: Sârbu, unicul beneficiar al faptelor comise de angajații săi

Adrian Sârbu este acuzat de procurori că ar fi pus la cale o schemă infracțională complexă în scopul de a nu plăti taxe la stat.

Metoda „externalizării” datoriilor

Potrivit rechizitoriului, Adrian Sârbu folosea firme-fantomă, cărora le „externaliza” datoriile din ce în ce mai mari ale grupului Mediafax, apoi le închidea și „inventa” altele, prejudiciul imputat ridicându-se la peste 16 milioane de lei.

Adrian Sârbu a fost arestat preventiv în acest dosar, pe data de 3 februarie 2015, pentru infracțiuni de instigare la evaziune fiscală în formă continuată, spălare de bani în formă continuată și instigare la delapidare în formă continuată.

Dosarul s-a aflat în procedura de cameră preliminară vreme de 4 ani, timp în care avocații mogulului au reușit să obțină restituirea cauzei la Parchet pentru refacerea rechizitoriului.

Instigare la evaziune fiscală în formă continuată

Pe data de 5 august 2020, Înalta Curte a anulat rapoartele de expertiză financiar-contabilă și a constatat neregularitatea rechizitoriului.

Dosarul lui Adrian Sârbu s-a reîntors în instanță pe data de 11 iulie 2024, de când au avut loc doar două termene de judecată, următorul fiind stabilit pe 18 februarie 2025.

Din încheierea de ședință din data de 10 decembrie 2024 rezultă că Adrian Sârbu a scăpat de acuzațiile de spălare de bani și instigare la delapidare, fiind judecat în prezent pentru „instigare la evaziune fiscală în formă continuată (452 de acte materiale)”.

Din același act al instanței reiese că avocații au ridicat deja o excepție de neconstituționalitate, mai exact a dispozițiilor art. III din Legea 126/10.05.2024.

Respectivul articol privește o modificare adusă anul trecut la Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Art. III din actul normativ de modificare a Legii 241/2005 despre care avocații din dosarul lui Adrian Sârbu spun că ar fi neconstituțional dă dreptul procurorilor DNA să ancheteze dosare de evaziune fiscală dacă prejudiciul depășește 10 milioane de lei.

În același articol scrie că procurorii anticorupție „pot efectua urmărirea penală cu privire la infracțiunea de spălare a banilor, inclusiv autonom, dacă banii, bunurile și valorile care au făcut obiectul spălării banilor provin din săvârșirea infracțiunilor date în competența aceleiași direcții”.

Un circuit financiar cu 13 firme-fantomă

Libertatea a consultat hotărârea din data de 3 februarie 2015, în urma căreia Adrian Sârbu a fost arestat preventiv, în care judecătorii de drepturi și libertăți arată cum și-a construit afacerile mogulul de presă:

„Deși în perioada săvârșirii faptelor ce formează obiectul cauzei, inculpatul Sârbu Adrian nu îndeplinea funcții în cadrul acestor societăţi, acesta deținea controlul asupra tuturor firmelor din grup, fiind în măsură să îşi impună deciziile privind modul de desfăşurare a activităţii acestora.
Întrucât în cadrul ședințelor de bugetare a societăţilor inculpatul Sârbu Adrian a afirmat în mod constant că nu este dispus să plătească taxe la stat și s-a arătat interesat de găsirea unor modalități concrete de evitare a acestora, la nivelul managementului SC Mediafax Group SA, SC Mediafax SA si SC Apropo Media SRL a fost elaborat un sistem de eludare a taxelor care în mod normal și firesc trebuiau virate la bugetul de stat, sens în care s-a hotărât înființarea de societăţi în care să fie transferat capitalul, pentru a fi protejat de sistemul legislativ din România, care impunea obligativitatea achitării acestor taxe.
Sistemul creat nu avea ca scop doar sustragerea de la plata către bugetul general consolidat al statului a taxelor și impozitelor, ci și utilizarea mai departe a sumelor de bani provenite din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală în scopul plăţii de bonusuri pentru funcțiile de top ale societăţilor și în special pentru inculpatul Sârbu Adrian.
Disimularea adevăratei naturi a provenienţei se realiza prin interpunerea în circuitul financiar a societăţilor de tip fantomă (n.r. – 13 firme) în conturile cărora erau transferate de către SC Mediafax Group SA importante sume de bani.
Schema descrisă presupunea:
Înfiinţarea unor societăţi comerciale pe numele unor persoane cu un nivel educaţional scăzut şi lipsite de cunoştinţe în domeniul media, care în fapt nu şi-au exercitat niciodată mandatul de asociat și administrator al acestora, fiind în fapt folosite de angajaţii Mediafax Group SA (…) societăţi care erau înlocuite la aproximativ un an și jumătate cu altele noi, fapt ce le permitea un control direct şi strict asupra acestora de către managementul grupului Mediafax.
Persoanele beneficiare ale drepturilor de autor, din care o parte semnificativă erau angajate și la societăţile din grup cu contracte individuale de muncă, erau determinate de angajaţii de la resurse umane să semneze contracte de cesiune drepturi de autor cu aceste societăţi, fără a intra în contact direct cu reprezentanţii legali, în sensul existenţei unor negocieri a clauzelor de contractare a muncii acestora, de termene de livrare a produselor etc.”, se arată în documentul citat.

Angajați puși să semneze contracte cu firme-fantomă

Procurorii au explicat că angajații Mediafax Group erau puși să semneze lună de lună contractele de drepturi de autor cu firmele-fantomă, astfel ca firma lui Adrian Sârbu să nu plătească taxe la stat:

„Activităţile de angajare ale beneficiarilor drepturilor de autor se făceau la departamentul resurse umane al grupului și interviurile aveau loc cu şefii departamentelor unde persoanele respective se angajau, sau - după caz - cu managementul companiilor pentru cei care urmau să ocupe funcţii de coordonare şi conducere în cadrul companiilor.
Acest mod de plată era o condiţie sine qua non, impusă în mod direct la angajare, dar și ulterior cu ocazia schimbării contractelor de cesiune de drepturi de autor de la o firmă la alta, ca urmare a popririi conturilor bancare și înregistrării unor datorii mari către bugetul de stat.
Pentru mulţi dintre aceşti angajaţi, semnarea contractelor de cesiune şi a actelor adiţionale era o formalitate, formalitate însă fără de care nu se puteau angaja şi nu îşi puteau continua activitatea.
Astfel, la angajare se stabilea suma totală a remuneraţiei pe baza celor două tipuri de contracte, fiindu-le prezentate spre semnare contractele, fără însă ca aceste persoane să aibă contacte directe cu reprezentanţii societăţilor cesionare ale drepturilor de autor.
Mai mult, cu ocazia audierilor a rezultat că unii dintre angajaţi aveau reprezentarea faptului că aceste moduri de plată a muncii lor conducea la neplata taxelor datorate bugetului de stat și că nu desfăşurau activităţi în plus faţă de munca pe care trebuiau în mod uzual şi exclusiv să o presteze pentru Mediafax Group SA, de unde primeau sarcinile de serviciu, incluse oricum prin contractul individual de muncă, acceptând forţaţi de împrejurări respectivul sistem dual de plată a drepturilor salariale.
Practica semnării contractelor de cesiune drepturi de autor, între persoanele angajate ale Mediafax Group SA şi societăţile controlate de persoanele cercetate, se perpetua de la o lună la alta prin semnarea de acte adiţionale la aceste contracte (în cadrul cărora se modifica doar suma remuneraţiei), angajaţii fiind puşi în faţa faptului împlinit ori de câte ori erau chemaţi la departamentul resurse umane al Mediafax, unde le erau prezentate spre semnare respectivele înscrisuri, cei mai mulţi dintre angajaţi semnându-le fără a le mai citi, activitatea fiind o pură formalitate.
Semnarea contractelor de cesiune drepturi autor se făcea fără a exista o negociere prealabilă, cu toate că această condiţie era o prevedere contractuală.
Mai mult, decizia rezilierii şi semnării unor noi contracte cu alte societăţi nu se făcea la iniţiativa angajaţilor, aceştia fiind practic «transferaţi» prin decizia conducerii Mediafax către alte societăţi comerciale în care modul de colaborare (angajare) se desfăşura identic.
Aceste aspecte (obligativitatea semnării contractelor de drepturi de autor şi faptul că aceasta nu se făcea la iniţiativa angajaţilor) rezultă cu claritate din declaraţiile tuturor angajaţilor grupului Mediafax audiaţi de organele de urmărire penală”, se arată în încheierea Curții de Apel București.

Cum ar fi „țepuit” Adrian Sârbu statul cu 16,8 milioane de lei

Mai departe, procurorii arată cum din dispozițiile lui Adrian Sârbu, aceste firme-fantomă acumulau datorii la bugetul de stat, iar când intrau în insolvență, altele le luau locul în circuitul financiar:

„Persoanele cercetate, care controlau societăţile (n.r. – tip fantomă) facturau lunar sume cu TVA reprezentând prestări servicii către societăţile Mediafax Group SA, Mediafax SA și Apropo Media SRL, creând aparenţa unor circuite comerciale reale şi posibilitatea acestora din urmă să-și deducă TVA-ul aferent facturilor emise de acestea.
În acest fel, societăţile din grupul Mediafax beneficiau de deductibilitatea taxei pe valoare adăugată şi diminuarea bazei impozabile cu sumele înregistrate ca şi cheltuieli aferente facturilor emise de cele 5 societăţi, reuşind să-și echilibreze balanţa de TVA prin diminuarea TVA colectat, cu TVA-ul dedus din facturile de cheltuieli la care am făcut referire anterior.
Astfel, datoriile către bugetul de stat (TVA-ul colectat aferent facturilor emise) se transferau, în baza unor operaţiuni comerciale fictive, către cele 5 societăţi, care invocând lipsa disponibilităţilor băneşti (lipsă provocată tocmai de Mediafax Group SA, Mediafax SA și Apropo Media SRL ca urmare a neplăţii facturilor care le erau emise) nu le mai achitau către bugetul de stat, intrând în procedură de insolvenţă şi ulterior fiind radiate.
Totodată, intenţia de fraudare a taxei pe valoare adăugată şi a impozitelor cu munca rezultă însăşi din modul în care se efectuau plăţile către cele 5 societăţi comerciale, cărora le erau poprite conturile tocmai pentru neplata taxelor generate de relaţiile comerciale respective, în sensul că SC Mediafax Group SA, SC Apropo Media SRL şi Mediafax SA achitau persoanelor fizice, titulare de drepturi de autor (care, de altfel, le erau și angajaţi cu contract individual de muncă), direct în conturile bancare ale acestora, conturi în care le achitau şi drepturile salariale.
În acest fel se evita poprirea acestor sume în conturile bancare ale societăţilor datornice şi se putea asigura plata beneficiarilor de drepturi de autor (în speţă a angajaţilor lor pe diverse societăţi), aşa cum, de altfel, se negociase încă la angajare cu aceştia.
În cazul în care SC Mediafax Group SA, Mediafax SA şi Apropo Media SRL ar fi realizat plăţile în conturile celor 5 societăţi controlate de persoanele cercetate, aşa cum aceştia susţin că s-ar fi derulat operaţiunile comerciale, prin emiterea de facturi și înregistrarea lor în contabilitatea societăţilor implicate, aceste sume ar fi fost poprite, pentru acoperirea debitelor fiscale restante.
De asemenea, în acest fel, prestatorii persoane fizice nu ar mai fi putut fi plătiţi şi, astfel, ar fi fost încălcate înţelegerile negociate cu privire la modul de încasare a drepturilor salariale purtate între aceştia şi reprezentanţii societăţilor Mediafax Group SA, Mediafax SA şi Apropo Media SRL.
De remarcat este că această modalitate de plată se folosea numai după poprirea conturilor bancare ale celor 5 societăţi, acest lucru realizându-se la un interval scurt de la începerea colaborării cu societăţile din grupul Mediafax, mai exact aproximativ la depunerea primului decont de TVA de către «societăţile de drepturi de autor», în care se evidenţia taxa pe valoare adăugată datorată către stat pe care însă acestea nu o achitau, invocând la eventualele controale neplata taxelor ca urmare a lipsei disponibilităţilor băneşti datorită neplăţii facturilor de către clienţi.
Prejudiciul total produs bugetului general consolidat al statului ca urmare a evidenţierii în actele contabile ale SC Mediafax Group SA şi SC Apropo Media SRL de cheltuieli de la Productiv Complet Management SRL, Digital Age Investment SRL, Eastfield Prod SRL, Persona Human Resources SRL şi Retail Europe Consult SRL, care nu au la bază operaţiuni comerciale reale, încadrându-se în definiţia de operaţiuni fictive (…) este în cuantum de 16.809.964 de lei”, se arată în Hotărârea Curții de Apel București din data de 3 februarie 2015.

Instanța: Sârbu, unicul beneficiar al faptelor comise de angajații săi

La data arestării preventive, judecătorii de drepturi și libertăți notau că Adrian Sârbu era, prin intermediul SC Alerria Management Company SA, principalul acţionar al societăţilor din grupul Mediafax şi, totodată, conform propriei declaraţii, a investit aproximativ 10 milioane de euro în acestea şi a garantat credite luate de acestea în valoare de aproximativ 20 milioane de euro.

„Inculpatul este principalul şi singurul beneficiar al faptelor cu privire la care există presupunerea rezonabilă că ar fi fost săvârşite de angajaţii săi. Curtea nu poate observa vreun avantaj direct obţinut de angajaţii cu funcţii de conducere din cadrul grupului Mediafax în urma comiterii acestor fapte. De asemenea, este de neconceput ca inculpatul, persoană cu o deosebită experienţă în domeniul comercial, să nu verifice timp de ani de zile activitatea unor societăţi în care investise sume imense de bani.
Practic, dacă varianta oferită de inculpat ar fi acceptată de instanţă, ar rezulta implicit că aproape toate persoanele care au asigurat conducerea societăţilor din grupul Mediafax ar fi fost implicate în fapte penale extrem de complexe, întinse pe o perioadă foarte lungă, în urma cărora nu au obţinut vreun beneficiu clar.
Mai mult, acest tip de activitate s-ar fi desfăşurat fără întrerupere, independent de schimbările care au avut loc de-a lungul timpului în conducerea societăţilor menţionate.
Evident, o astfel de variantă are un caracter vădit ilogic, la fel ca şi susţinerea inculpatului în sensul că, după ce a aflat în cursul anului 2014 despre deficienţele existente în administrarea grupului Mediafax, nu a încetat de urgenţă colaborarea cu persoanele din conducerea grupului, deoarece dorea ca acestea să îşi asume responsabilitatea pentru activitatea lor anterioară în faţa organelor de control ale statului.
Curtea observă în acest context că modalitatea cea mai simplă de angajare a răspunderii acestor persoane în faţa organelor de control ale statului ar fi constat în formularea de către inculpat a unor plângeri penale faţă de acestea şi îndepărtarea lor imediată din funcţiile de conducere deţinute”, mai arătau judecătorii.

Pe data de 8 ianuarie 2025, o companie deținută de patronul publicației Gândul, Radu Budeanu, a cumpărat brandul Mediafax, precum și fluxul de știri, site-ul și agenția foto cu același nume. Mediafax a fost înființată în 1991 de Adrian Sârbu, fiind vreme de 25 de ani cea mai citată agenție de știri din România.

Foto: Ionuț Mureșan

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE ȘTIRILE ZILEI

Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații

Tags: evaziune fiscala Exclusiv Libertatea tribunal Adrian Sârbu

Comentarii (3)

deliverance 16.01.2025, 20:39

Știm deja. Omu se întoarce pt a i se comunica, ca fapta nu există și e liber ca pasarea cerului.
- 1
- 3
- 0
siminovo 17.01.2025, 00:16

Punctul forte de prezentator al lui Maruta: observã o lacrimã ,ochi umezi etc.,mareee meserie!
- 0
- 0
- 0
FreeWokeNoReligion 17.01.2025, 14:29

Unul dintre “ banditos “ care s-a transformat în mogul după ce a regizat mineriada ca șef de cabinet la premierul Petrică Roman , atunci au fost uciși 4 demonstranți prin împușcare și peste 1500 răniți , torturați de mineri și de securiștii camuflați în mineri . Ca filtru la Guvern și a folosit influența si a pus mâna pe active ale statului , sedii pentru ProTV, tot transportul pe cablu din Valea Prahovei Teleferic SĂ, cabana susai și alături de Virgil Măgureanu, alt torționar de la Mineriada , au pus mâna pe active din stațiunea Predeal . Poate acum vor fi obligați să restituie poporului român, cum zice Kremlin Jorjesku, activele furate în vederea rentabilizării acestora și reintroducerea acestora în circuitul economic.
- 0
- 1
- 0

Știri România

9 sept.

Victor Ponta a defilat alături de delegația României la Jocurile Mondiale ale Nomazilor. În arenă s-au aflat Xi Jinping și Vladimir Putin

Știri Externe

9 sept.

Un radar a trimis amenzi greșite la întâmplare șoferilor din Elveția timp de o săptămână: „Nu am condus niciodată așa rapid”

Știri România

9 sept.

Philips România, amendată cu un milion de euro după ce un angajat a dezinstalat WhatsApp de pe telefonul de serviciu

Știri Externe

9 sept.

Financial Times: directorul CIA va deveni principalul negociator american cu Rusia și Ucraina. Reacția Casei Albe

Citește mai multe

Tehnologie

9 sept.

iPhone 18 Pro, lansat oficial de Apple: prețuri, specificații complete și disponibilitate

Lifestyle

9 sept.

Fructele cele mai dragi românilor se vor coace, dar atrag șobolani și șerpi: cum poți preveni invazia

Auto

9 sept.

Mașinile diesel Euro 5 nu mai au voie să circule de la 1 octombrie 2026 în anumite orașe din Italia. Care sunt excepțiile

Lifestyle

9 sept.

Horoscop 10 septembrie 2026. Gemenii începe o perioadă dificilă la muncă și în viața de zi cu zi, iar complicațiile apar din cauza exagerărilor

Doi castori eliberați într-o pădure din Marea Britanie au transformat spectaculos ecosistemul local în doar un an. Sursă foto: Getty Images.

Lifestyle

9 sept.

Doi castori eliberați într-o pădure din Marea Britanie au ridicat un baraj lung de 35 de metri peste un pârâu prevenind inundarea unui drum: „Este uluitor”