"Aveam 17 ani cand a aparut prima criza. Durerea ucigasa a fost insa de scurta durata. Cand am fost rugata de medic sa descriu simptomele, tot ce am putut spune s-a referit doar la durerea sfasietoare din abdomen, de parca mi s-ar fi infipt in burta mii de cutite". Asa descrie Desiree Lyon, presedintele executiv al Fundatiei americane de lupta impotriva porfiriei, primul atac al unei boli misterioase si rare, de care sufera doar cateva sute de oameni din intreaga lume.
Timp de 15 ani, Desiree Lyon a fost tinuta sub supraveghere medicala. Din vreme in vreme, boala se manifesta cu furie: intai au aparut durerile abdominale si musculare, apoi starile de slabiciune si greutatea de a respira. Medicamentele prescrise i-au inrautatit situatia. Pe timpul tratamentelor s-au manifestat cateva episoade de halucinatii, iar tanara si-a pierdut temporar capacitatea de a vorbi. Paloarea aproape cadaverica a fetei i-a facut pe medici sa creada ca femeia ar putea muri. Maladia de care suferea, porfiria, nu avea leac.
Cunoscuta si sub denumirea de "boala vampirilor", porfiria apare in tratatele de medicina doar la capitolul boli genetice incurabile. Numele bolii provine din termenul grecesc "por-phyros", adica rosu-purpuriu, si se refera la substanta rosiatica din sangele si urina unui bolnav care sufera de aceasta maladie. Se crede ca "ucigasul" e porfirinul, un compus chimic organic care apare in toate celulele vii, atat vegetale, cat si animale. Pe scurt, porfirinul fixeaza fierul in globulele rosii din sange. Daca el se acumuleaza in organism, fara a ajuta la producerea globulelor rosii, se declanseaza boala.
In cazul bolnavilor care sufera de porfirie, se remarca tulburari de metabolism datorita supraproductiei si acumularii de porfirin in organism. Pana in prezent, se cunosc cel putin opt tipuri de boli grupate sub denumirea de porfirie. Manifestarile bolii sunt extrem de violente si, uneori, atipice. Unii pacienti se plang ca nu suporta lumina zilei si ca soarele le arde pielea. Altor bolnavi le cresc incisivii sau le apar pe corp tot soiul de pete. Din aceasta cauza, ei pot avea tulburari depresive care amplifica dorinta de singuratate si frica de a iesi in vazul lumii.
Anemia, specifica bolnavilor de porfirie, face ca fata bolnavului sa devina foarte palida. Starea ca de coma cauzata de unele atacuri ale bolii poate dura aproape o saptamana. Cand isi revine, bolnavul arata de parca abia s-ar fi trezit din morti. Transfuziile de sange ii ajuta uneori pe pacienti sa se simta mai bine. Din aceasta cauza, se crede ca porfiria este boala care ar fi dat nastere legendelor cu vampiri. In unele studii de caz din secolul al XIX-lea, perioada cand s-au facut primele investigatii medicale privind porfiria, medicii au raportat ca bolnavii in stare grava ar fi incercat sa bea sange in timpul crizelor, sperand sa-si potoleasca astfel durerile abdominale.
In cazurile foarte grave, ii determina pe bolnavi sa iasa din casa numai noaptea, pentru a se feri de razele soarelui. In medicina populara, usturoiul are proprietati curative pentru improspatarea sangelui. In cazul bolnavilor de porfirie, consumul de usturoi nu ajuta la intarirea organismului, ci agraveaza manifestarile bolii. Potrivit unui studiu facut de doctorul canadian Michael Moss, seful Departamentului de patologie de la Universitatea Dalhousie din Halifax, pacientii cu forme severe de porfirie aduc a vampiri. "In cazurile cele mai grave, dintii lor si oasele devin fluorescente. Multi dintre pa-cientii mei cu porfiria au avut reactii adverse la usturoi", a subliniat medicul.
Vampirii au devenit rapid personaje literare sau de film. Romanul lui Bram Stoker, Dracula, a marcat inceputul interesului marelui public pentru vampiri. Filmul cu acelasi nume, din 1992, regizat de Francis Ford Coppola, a adunat peste 200 de milioane $ in intreaga lume. O alta ecranizare, "Interviu cu un vampir", cu un scenariu al scriitoarei Anne Rice, a strans cam tot atat. Pe langa fascinatia maselor pentru vampiri, spiritele s-au aprins si in lumea stiintifica. In 1982, profesorul David Dolphin a publicat o lucrare in care arata ca binecunoscutul Dracula, printul transilvan, ar fi fost, de fapt, un bolnav de porfirie.