Bogdan Aurescu: Prezenţa consolidată a NATO pe flancul estic ar trebui să aibă loc curând

„În ceea ce priveşte prezenţa consolidată pe flancul estic, din punctul meu de vedere, ea ar trebui să se producă cât mai curând. Depinde de un proces de planificare care are loc la nivel militar, atât în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, cât şi în relaţia cu Statele Unite, de exemplu, dacă vorbim de prezenţa americană, sau în relaţia cu Franţa, dacă vorbim de prezenţa franceză”, a spus Bogdan Aurescu, la Antena 3.

El a arătat că anunţurile preşedinţilor SUA, Joe Biden, şi al Franţei, Emmanuel Macron, de a trimite trupe în România, sunt extrem de importante şi reprezintă „dovada solidarităţii şi al angajamentului puternic” al celor două ţări.

„Am salutat aceste anunţuri pentru că ele reprezintă rezultate concrete ale unor eforturi şi acţiuni diplomatice pe care preşedintele României, diplomaţia română, alţi factori de decizie români le-au făcut în ultima perioadă, dar este de fapt o construcţie care a pornit în urmă cu mai mult timp şi care a avut ca obiectiv promovarea intereselor de securitate şi de stabilitate ale României în regiune”, a spus ministrul de Externe.

Acesta a menţionat că prezenţa înaintată NATO are două componente, una în nordul şi una în sudul flancului estic, la Marea Neagră, afirmând că este nevoie de o echilibrare a acestui tip de prezenţă aliat, mai ales la Marea Neagră.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Totodată, într-un mesaj pe Twitter, Bogdan Aurescu a salutat anunţul preşedintelui Franţei, Emmanuel Macron, privind disponibilitatea ţării sale de a participa la prezenţa militară NATO în România, pe Flancul Estic, el afirmând că „este rezultatul notabil al eforturilor constante ale preşedintelui Klaus Iohannis”.

Anunțul important al Președintelui @EmmanuelMacron privind disponibilitatea🇫🇷 de a participa la prezența militară NATO în🇷🇴 pe Fl. Estic e rezultatul notabil al eforturilor constante ale Președintelui @KlausIohannis.Mulțumesc,@JY_LeDrian,pt dialogul nostru fructuos pe ac.subiect! https://t.co/wNsYqsjEmZ

— Bogdan Aurescu (@BogdanAurescu) January 20, 2022

Franța și SUA, dispuse să trimită trupe în România

Franța și Statele Unite şi-au arătat disponibilitatea de a-şi întări prezenţa militară în România. Anunțul celor două țări a venit într-un moment de maximă tensiune în estul Europei, după ce Rusia a comasat peste 127.000 de militari în apropiere de granița cu Ucraina. Occidentul se teme că liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, ar putea ordona un nou atac asupra Ucrainei, după anexarea Crimeei, în 2014.

Miercuri, 19 ianuarie, președintele francez Emmanuel Macron a spus că „am arătat disponibilitatea noastră pe mai departe, iar în cadrul NATO ne vom angaja în noi misiuni și de a ne asuma responsabilitatea în misiuni de tip prezenţă înaintată consolidată, mai ales în România, dacă asta va fi decis”.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

Tot miercuri, președintele SUA, Joe Biden, a anunțat că este gata să trimită mai multe trupe americane în România, dar și în Polonia, în cazul în care Rusia invadează Ucraina. „Ne vom spori prezența militară în Polonia, România și alte țări, dacă Rusia va decide să invadeze Ucraina. Pentru că avem un angajament sacru de a apăra aceste țări, conform articolul 5. Ele fac parte din NATO”, a afirmat liderul de la Casa Albă.

Rusia a cerut retragerea forțelor NATO din România, Bucureștiul nu acceptă

Ministerul rus de Externe a anunțat vineri, 21 ianuarie, că cere „retragerea forţelor străine, tehnicii şi armamentelor”, în scopul „revenirii la configuraţia care era în 1997 pe teritoriul ţărilor care nu erau membre NATO la acea dată”.

Această revendicare face parte din setul de garanții pe care Rusia le-a cerut SUA și NATO, în schimbul detensionării crizei de la granița Ucrainei, unde Moscova a mobilizat un număr impresionant de militari.

Ministerul român de externe a reacționat imediat și a transmis că cererea Rusiei este „inacceptabilă”.

În acest context, preşedintele Klaus Iohannis a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pentru miercuri, 26 ianuarie, pe ordinea de zi a şedinţei fiind incluse subiecte referitoare la situaţia de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre şi peflancul estic al NATO.

Urmărește-ne pe Google News