Atât creierul fumătorilor, cât și cel al ex-fumătorilor reacționează la pictograme
care arată organe umane afectate vizibil de pe urma dependenței de tutun – arată studiul realizat prin tehnici de neuromarketing, în perioada 2010-2011, de compania Synergon Consulting împreună cu Medix Co. În examinarea subiecților s-a folosit RMN-ul funcțional pentru detectarea reacției creierului la mesajele de pe pachetele de țigări. Investigarea s-a desfășurat în două etape la centrul de imagistică Medix Co din cadrul Spitalului „Victor Babeș”.
De când e criză fumăm și mai mult
Autorii studiului au pornit de la comportamentul fumătorilor de evitare a
mesajelor de pe pachetele de țigări: 30% dintre tineri acoperă imaginea atunci când iau țigări din pachet. În același timp, conform unui studiu realizat de A.T. Kearney, în cei trei ani de criză economică, românii și-au cheltuit aproape jumătate din venituri pe alimente, ţigări şi alcool. Deci, impactul avertismentelor
(scrise şi vizuale) de pe pachetele de ţigări nu este cel scontat.
Ne simțim vinovați, dar nu renunțăm la țigară
În prima parte a cercetării a fost examinată reacția la mesajele verbale a fumătorior și a subiecților care au renunțat la fumat de cel puțin un an. Nici în cazul fumătorilor, nici al ex-fumătorilor nu a apărut vreun semn de emoţie în creier, acesta neprocesând mesajul verbal de avertizare. În cea de a doua parte a studiului, a fost investigată reacția creierului la combinația imagine plus mesaj verbal: creierul ambelor categorii de participanti la studiu a prezentat semne de emoţie (e drept, mai puternice la ex-fumători). Concluzia: adăugarea imaginilor
a condus şi la procesarea mesajului verbal. În cazul fumătorilor, combinația imagine plus mesaj verbal a generat activări specifice sentimentului de vină şi de stare de conflict mental.
Vezi care e prezența la vot la alegerile parlamentare 2024 și ce candidați sunt pe listele partidelor!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro