Sfântul Evanghelist Matei este unul dintre cei doisprezece apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos și unul dintre cei patru evangheliști, alături de Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, Sfântul Evanghelist Luca și Sfântul Evanghelist Marcu, care au scris despre viața și activitatea Mântuitorului.
Sfântul Apostol Matei locuia în Capernaum, pe vremea când Iisus Hristos propovăduia în ținutul Galileii, și era vameș. Martor al minunilor săvârșite de Iisus, a urmat chemării Mântuitorul, de a-L urma.
Ceilalți trei evangheliști l-au numit însă Levi al lui Alfeu, să îi fie ascunsă astfel viața de vameș, pentru cinstea apostoliei în care a ajuns mai pe urmă. Dar Sfântul Apostol Matei, din multă smerenie, scrie singur despre sine în Evanghelia sa și arată pe față numele său, povestind înaintea tuturor viața pe care a avut-o mai înainte, nerușinându-se a-și mărturisi păcatele.
Ocupația de vameș era disprețuită de evrei, căci vameșii strângeau dările ce se cuveneau stăpânirii romane săvârșind adeseori abuzuri. Iar Sfântul Evanghelist Matei spune: „Și plecând Iisus de acolo, a văzut un om care ședea la vamă, cu numele Matei, și i-a zis acestuia: Vino după Mine. Și sculându-se, a mers după El” (Matei cap. 9,9).
Fiind învățat, a scris una dintre cele patru Evanghelii ce alcătuiesc Noul Testament, în limba aramaică, aceasta fiind cea dintâi în ordine cronologică (ani 43-44).
A propovăduit Evanghelia în țara sa, apoi în Parția, Midia, Etiopia, vestind tuturor mântuirea prin Iisus Hristos. A suferit moarte martirică în Etiopia, fiind ars pe rug.