Campionii banilor europeni din Mecanismul de Redresare și Reziliență
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Statele UE trag linie pe 31 august la implementarea planurilor convenite cu Bruxellesul în ceea ce privește Mecanismul de Redresare și Reziliență, resursă care a adus unor țări zeci de miliarde de euro, iar într-un caz specific peste 150 de miliarde de euro.
Cuprins:
UPDATE Planul de Redresare și Reziliență al României și obiectivele similare ale altor 26 de state ajung astăzi în ultima zi. România are atrase până în ultima zi 12,97 miliarde de euro, iar Comisia Europeană are în evaluare cererea e plată numărul cinci, în valoare de 2,08 miliarde euro. De asemenea, România va depune și o a șasea cerere de plată.
În continuare, țara care a atras cele mai multe fonduri este Italia, cu 165,99 miliarde euro, care încă nu a depus o cerere de plată nouă, dar probabil va veni cu ultimul document până la 30 septembrie. Al doilea ca sumă primită prin Mecanismul de Redresare și Reziliență a rămas tot Spania, cu 77,6 miliarde euro.
***
Majoritatea statelor din UE intră pe ultima sută de metri a implementării planurilor de redresare și reziliență reușind să aibă o rată de succes a bifării obiectivelor de peste 50%.
Podiumul statelor
Cu zece zile înainte de încheierea termenului de implementare a planurilor de redresare și reziliență, un stat se deteșează clar. E vorba de Italia, care a atras 165,99 miliarde euro,adică 85% din ce a avut ca plan pe hârtie. 194,38 miliarde euro, granturi plus împrumuturi, este suma negociată de Italia cu Comisia Europeană pentru planul lor de redresare și reziliență. Guvernul condus de Giorgia Meloni a depus cerere de plată după cerere de plată, ultima urmând să fie cea cu numărul zece.
Al doilea stat ca valoare a banilor primiți e Spania. 77,6 miliarde euro a atras statul iberic, bani atât pe componenta grant, cât și pe cea de împrumut, dintr-un total al planului de 101,73 miliarde euro. Practic, guvernul de la Madrid a atras 76%.
Pe locul al treilea la bani primiți este Polonia cu 34,15 miliarde euro, fonduri primite atât pe grant, cât și împrumut. Totalul planului aprobat a fost 54,71 miliarde euro, ceea ce înseamnă o atragere a 63% din bani.
Franța a reușit la rândul să atragă 34,13 miliarde euro, adică 84,7% din cei 40,27 miliarde euro, bani doar pe componenta grant. Așadar, bani pe care nu îi dă înapoi.
Top cinci al statelor care a atras bani este închis de Grecia, cu 24,63 miliarde euro, care a atras 68,5% din cei 35,94 miliarde euro, componenta grant și împrumut. O sumă asemănătoare a fost atrasă de Germania - 24,35 miliarde euro. Această sumă reprezintă 80,31% din planul de 30,32 miliarde euro (doar componenta grant).
Un stat cu un plan de redresare asemănător cu al României, Portugalia, a atras 18,58 miliarde euro. 84,84% este procentul atras din cei 21,9 miliarde euro, grant și împrumut.
România, mediocră la bani, codașă la viteza implementării
Conform datelor de pe site-ul Comisiei Europene, România a atras 12,97 miliarde euro, 64,53% din PNRR-ul revizuit. Pentru că în prezent, potrivit acelorași date, a rămas la 20,1 miliarde euro, grant și împrumut. Zilele trecute România a depus cererea de plată cinci, în valoare 2,84 miliarde de euro, iar în următoarele săptămâni va fi depusă și ultima cerere de plată. Din punct de vedere al procentului de implementare al PNRR, sub România sunt doar Ungaria, Luxemburg, Cipru, Suedia, Olanda și Polonia.
După cuantumul atras de România, celelalte state beneficiere de bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență nu mai ating borna de zece miliarde. Cehia a atras 7,67 miliarde euro, ceea ce înseamnă 89% din planul de 8,62 miliarde euro (grant și împrumut).
Urmărește, de luni până duminică, de la ora 18:00, Focus la Prima TV.
Top zece state care au primit bani din Mecanismul de Redresare și Reziliență e completat de Croația, cu 7,29 miliarde euro. Mai precis, suma reprezintă 72,68% din 10,03 miliarde euro (grant).
Codașii banilor europeni
La polul opus, al banilor primiți din Mecanismul de Redresare și Reziliență,
sunt Luxemburg (90 milioane euro atrase - 37,34%) și Cipru (563 de milione euro atrase - 54,9%).
Un caz specific este cel al Ungariei, cu doar 919 milioane euro primiți. Reprezintă doar 14,75% din suma de aproximativ 10 miliarde de euro. Sunt banii primiți doar pe prefinanțare, în condițiile în care guvernarea de la Budapesta a cunoscut un blocaj în relația cu Bruxelles-ul în ultimii ani, cât timp la conducere a fost Viktor Orban.
