Cazul românului care s-a sinucis într-un penitenciar din Olanda. Autoritățile olandeze resping orice acuzaţii: „NU a mai existat nicio altă tentativă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Un român de 23 de ani, condamnat la trei luni de închisoare în Olanda, s-a sinucis în detenţie.
Cuprins:
- Amendat pentru bătaie, apoi condamnat la 3 luni de închisoare pentru furt
- Fratele lui Petru: „E vina penitenciarului. Au stat cu mâinile în sân”
- Administraţia penitenciarelor din Olanda: „NU a mai existat nicio altă tentativă de suicid”
- Deţinuţii au voie în celulă cu „curele, şireturi de pantofi, tacâmuri, CD-uri, aparate de ras”
- Durata medie a unei condamnări în Olanda: 139 de zile
- Familia acuză neglijența angajaţilor penitenciarului, în timp ce, contactate de Libertatea, autorităţile olandeze se apără invocând regulile permisive pentru deţinuţi.
- Tragedia vine pe fondul „dosarului româno-olandez privitor la Schengen”.
- Pe forumurile de pe net, acest caz este prezentat drept o probă că suntem „cetățeni de mâna a doua în Europa”. Ce s-a întâmplat, de fapt?
- Libertatea a verificat situația, vorbind și cu familia bărbatului, dar și cu două instituții din Olanda, și publică astăzi datele obținute: românul fusese condamnat de două ori în câteva luni, a intrat la închisoare, unde fratele lui susține că autoritățile nu au băgat de seamă că mai încercase să se sinucidă și că, până la urmă, a reușit. Penitenciarul din Leiden spune însă altceva.
Duminică, 16 octombrie 2022. Familia Azoiţei primeşte un apel telefonic de pe un număr cu prefix de Olanda. O asistentă angajată a Centrului Medical al Universităţii Leiden din Olanda îi anunţă: „Starea lui de viaţă nu mai poate fi menţinută”. E vorba despre Petru Azoiţei, mezinul familiei. Să fi fost vreo 10 zile de când nu-şi mai vorbiseră. „Este în momentul în care îşi dă sufletul. Tensiunea lui arterială este aşa de slabă, încât nu mai are, practic, nicio şansă de supravieţuire”.
Peste câteva ore, Petru este deconectat de la aparate.
Amendat pentru bătaie, apoi condamnat la 3 luni de închisoare pentru furt
Petru Azoiţei avea 23 de ani şi era din satul Moreni, aflat pe malul drept al Prutului, în comuna Prisăcani din judeţul Iaşi. Juca rugby şi era pasionat de bucătărie. În luna iulie a acestui an, hotărâse să plece în Olanda, să muncească acolo. Începuse de jos, era ajutor de bucătar într-un restaurant din Amsterdam, care-i asigura şi cazarea la un hotel din oraş. Ştia oraşul; fratele său mai mare lucrase pentru o vreme tot în capitala olandeză.
Numai că planurile de-acasă nu prea s-au potrivit. După câteva săptămâni, Petru a intrat într-un conflict cu patronul unui club, iar cearta s-a transformat rapid în bătaie. În urma altercaţiei, tânărul şi-a pierdut locul de muncă şi a fost amendat cu 16.000 de euro. N-a povestit acasă ce i s-a întâmplat.
„Era un copil, i-a fost ruşine, a crezut că rezolvă el”, crede fratele mai mare. Numai că n-a reuşit nici asta. După alte câteva săptămâni, poliţiştii din Amsterdam l-au reţinut iar. Suspect de furt. Când suspiciunile s-au adeverit, Petru a fost condamnat la trei luni de închisoare. Pe 5 octombrie a fost transferat la penitenciarul Alphen aan den Rijn, aflat la 15 kilometri de oraşul Leiden din Olanda. N-a spus acasă nimic.
După nouă zile petrecute în celulă, Petru s-a hotărât să-şi pună capăt zilelor. A reuşit să facă asta folosind obiecte pe care le avea în propria celulă.
Fratele lui Petru: „E vina penitenciarului. Au stat cu mâinile în sân”
La două zile după ce află ce i s-a întâmplat fratelui său mai mic, Gabriel Azoiţei ajunge în Olanda şi încearcă să recompună ultimele zile din viaţa lui Petru. Vorbeşte acolo cu medicii care i-au îngrijit fratele, cu gardienii şi cu directorul închisorii, cu avocaţi, cu alţi români care l-ar putea ajuta să-şi răspundă la întrebări. Găseşte, în carcasa telefonului lui Petru, o hârtie cu mesajul (în engleză): „Dacă citeşti asta, sunt mort ♡ În sfârşit”. Biletul îl convinge că fratele său îşi plănuise gestul încă înainte de încarcerare.
După două zile în care investighează ceea ce el numeşte „o moarte suspectă”, bărbatul ajunge la o singură concluzie: decesul fratelui său ar fi putut fi prevenit de către gardienii închisorii.
„E vina penitenciarului, pentru că cei de acolo au stat cu mâinile în sân”, acuză Gabriel Azoiţei, fratele. „Am aflat de la gardieni că el mai încercase să-şi ia viaţa. L-am întrebat pe directorul penitenciarului de ce l-au lăsat cu cuţit şi curea în celulă. Mi-a zis că e o întrebare bună, dar nu poate să-mi răspundă, pentru că în joc este şi locul lui de muncă”.
Pentru a-şi găsi răspunsurile şi dreptatea, Gabriel a dat în judecată penitenciarul Alphen aan den Rijn.
Administraţia penitenciarelor din Olanda: „NU a mai existat nicio altă tentativă de suicid”
Într-un răspuns pentru Libertatea, Agenţia Instituţiilor de Detenţie (DJI), corespondenta olandeză a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor din România, încearcă să lămurească aceste întrebări. Instituţia este responsabilă pentru executarea sentinţelor sau a măsurilor privative de libertate. „DJI este responsabilă de îngrijirea zilnică a deținuților și de reabilitarea acestora”.
Pentru a evita neînțelegerile, putem spune că în scurta perioadă pe care acest bărbat a petrecut-o în închisoarea Alphen (9 zile), NU a mai existat nicio altă tentativă de suicid.Agenţia Instituţiilor de Detenţie (DJI), pentru Libertatea:
DJI nu oferă mai multe comentarii despre cazul lui Petru Azoiţei, motivând că politica instituţională le interzice acest lucru: „informaţiile privind cazurile de suicid conduc, de obicei, la alte cazuri de suicid”, au explicat reprezentanţii DJI.
Totuşi, aceştia au transmis ziarului mai multe explicaţii privind procedurile standard în astfel de situaţii. Răspunsurile descriu sistemul penitenciar din Olanda şi pot oferi informaţii despre cazul lui Petru Azoiţei.
Deţinuţii au voie în celulă cu „curele, şireturi de pantofi, tacâmuri, CD-uri, aparate de ras”
Astfel, potrivit DJI, în cazul în care un deţinut are o tentativă nereuşită de suicid, după ce primeşte asistenţă medicală, acesta este plasat într-o celulă de observaţie şi este supravegheat 24 de ore din 24 de camere video. În plus, deţinutul trebuie să fie urmărit suplimentar şi de către personalul închisorii. „De asemenea, el va primi vizite zilnice din partea unui psiholog şi a altor experţi, până când situaţia este sub control şi este considerată din nou sigură”, a transmis Agenţia Instituţiilor de Detenţie.
Toți deținuții sunt consultați de un psiholog în ziua sosirii lor în închisoare. Aceasta este procedura standard. Dacă există îndoieli cu privire la sănătatea lor mintală, aceștia vor rămâne sub observație strictă și vor fi vizitați zilnic de un psiholog și de alți experți, până când se consideră că situația este sub control.Agenţia Instituţiilor de Detenţie (DJI), pentru Libertatea:
„În Ţările de Jos, o celulă este considerată a fi spaţiul personal al deţinutului. Ceea ce înseamnă că acesta are voie să păstreze acolo multe lucruri care ar putea fi potențial dăunătoare: cearşafuri, curele, șireturi de pantofi, tacâmuri, CD-uri, aparate de ras”, a transmis administrația închisorilor pentru Libertatea.
Atunci când există suspiciunea unei posibile sinucideri, deținutul va fi dus în camera de observație unde nu mai are acces la astfel de obiecte. Asta se întâmplă atunci când deținutul recunoaște că are de gând să se sinucidă sau atunci când personalul observă un comportament care ar putea indica faptul că deținutul are acest plan, precum retragerea din activități sau refuzul mâncării, mai transmite DJI.
Durata medie a unei condamnări în Olanda: 139 de zile
Autorităţile olandeze susțin că acordă o atenţie specială sistemului penitenciar din ţară şi vorbesc adesea despre politicile de reducere a populaţiei din mediul penitenciar. Iar în ultimii ani, numărul persoanelor închise din Olanda a scăzut într-o asemenea măsură încât acum vechile închisori sunt transformate în clădiri utile din punct de vedere social, cum ar fi școli, centre de refugiați, locuințe sau hoteluri.
<strong>Potrivit</strong><a href="https://www.dji.nl/documenten/publicaties/2020/09/25/this-is-the-custodial-institutions-agency-dji-2021"><strong> </strong><strong>statisticilor</strong></a><strong> DJI din 2022, durata medie a unei condamnări este de 139 de zile, iar numărul condamnaţilor din ţară este de aproximativ 10.700 de persoane, dintre care 58,6% sunt olandezi.</strong>
***
Pentru consiliere în situaţii de criză suicidară puteţi contacta Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului între 19:00 – 7:00 la numărul de telefon 0800 801 200 (apelabil gratuit la nivel naţional din orice reţea) sau prin email la sos@antisuicid.ro.
User Șters 01.11.2022, 13:46
Ce-și face omul cu mâna lui știm cum se numește! Nu i-a pus nimeni ștreangul de gât!