„Am primit marfă”. Cum au devenit magazinele second-hand „mallul” celor fără posibilități

Interesul românilor pentru magazinele second-hand a crescut vizibil în ultimii ani, devenind un fenomen tot mai prezent în marile orașe, dar și în localitățile mai mici.

Departe de a fi o practică nouă, cumpărăturile de acest tip capătă astăzi o amploare diferită, alimentată de factori economici, dar și de schimbarea mentalităților legate de consum.

Tot mai des, în diminețile în care magazinele anunță marfă nouă, se formează cozi încă de la primele ore. Așa s-a întâmplat și în această dimineață, când, la un magazin second-hand din zona Crângași, zeci de oameni așteptau deschiderea ușilor, „furați” de mesajul „Am primit marfă!”.

Hainele se vând la kilogram sau la bucată

Oamenii așteaptă să prindă haine aduse din Germania, Austria, Olanda sau Italia, considerate de mulți ca fiind de calitate superioară și mai bine întreținute.

Pentru unii este vorba despre nevoia de a economisi bani, în contextul creșterii costului vieții. Pentru alții, puțini, ce-i drept, este o adevărată pasiune. O formă de „vânătoare” de branduri cunoscute sau articole vintage, pe care ulterior le comercializează pe aplicații specializate pentru a obține profit.

Clienții magazinelor second-hand sunt extrem de variați: în general familii care caută soluții mai accesibile, dar și persoane în vârstă obișnuite cu acest tip de comerț de ani buni.

Sistemele de vânzare diferă de la un magazin la altul. Unele comercializează produsele la bucată, altele la kilogram, ceea ce atrage categorii diferite de cumpărători și încurajează cumpărăturile în volum. Iar prețurile scad de la o zi la alta.

Semnal de alarmă din partea autorităților

Chiar dacă magazinele second-hand sunt percepute ca o alternativă de compromis, românii preferă să stea la cozi pentru a prinde un trening sau o bluză la un preț mai accesibil decât într-un magazin cu haine noi.

Fenomenul continuă să crească, reflectând atât realitățile economice, cât și un semnal de alarmă: oameni care au muncit o viață ajung astăzi în situația de a nu-și permite produse noi.

„Suntem o țară în care vin foarte multe camioane cu deșeuri mascate ca fiind produse second-hand. În fiecare an intră mii de camioane, cu mii de tone, zeci de mii de tone de deșeuri marcate ca fiind produse second-hand, iar asta ne poluează. Este o problemă mare de mediu, pe care trebuie să o gestionăm”, spunea de curând Diana Buzoianu, ministrul Mediului din România.

7 din 10 europeni cumpără haine second-hand

Magazinele second-hand, în forma pe care o vedem astăzi, au apărut în România după 1990, odată cu trecerea la economia de piață și deschiderea granițelor.

Conform unei analize realizate de Ziarul Financiar, vânzările de produse la mâna a doua s-au dublat în ultimii cinci ani, ajungând aproape de 1 miliard de lei. Tendința ascendentă a pieței second-hand din România urmează modelul din Occident, unde acest segment devine tot mai vizibil și important.

Un studiu realizat de consultancy.eu arată că piața europeană de bunuri second-hand crește cu o rată anuală de 22%, iar 7 din 10 europeni cumpără deja îmbrăcăminte la mâna a doua.

Mai mult, în urmă cu câțiva ani, industria textilelor avea al patrulea cel mai mare impact negativ asupra mediului și schimbărilor climatice și al treilea cel mai mare impact negativ asupra utilizării apei și terenurilor, din perspectiva ciclului de viață, conform Agenției Europene de Mediu.

Ce spun românii despre hainele second-hand

Un raport mai vechi al celor de la ThredUp dezvăluia motivele pentru care românii preferă să cumpere haine deja utilizate aduse din Germania, Austria ori Olanda.

• 56% din cei chestionaţi în cadrul unui studiu au declarat că au cumpărat haine din magazine second-hand
• 62% dintre aceştia au motivat gestul prin faptul că au dorit să facă economie
• 13% preferă hainele vintage
• 10% că apreciază că găsesc haine unicat
• 6% sunt motivaţi de efectele sustenabile pe care le are acest tip de achiziţie

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro