Cuprins:
Liber profesioniștii își desfășoară activitatea în conformitate cu legislația care guvernează respectiva profesie și au o serie de beneficii și dezavantaje. Când vorbim despre o meserie plătită foarte bine nu putem să nu ne gândim la cea de notar public, care este una dintre cele mai bănoase profesii independente din țara noastră.
În cele ce urmează îți vom spune ce este un notar public și cu ce se ocupă acesta.
Ce este notarul public și cum este organizat
Noțiunile de notar și act notarial sunt atestate pe teritoriul României încă din secolul al XII-lea, atunci când în cancelaria voievozilor Transilvaniei funcționau notari. Aceștia erau însărcinați cu redactarea actelor oficiale, inclusiv a celor cu specific notarial sub influența notarilor genovezi.
Notarul este un profesionist independent și imparțial învestit să îndeplinească un serviciu de interes public. De aceea, funcția de notar este asimilată din punct de vedere legal cu cea de funcţionar public și are statutul unei funcții autonome. Profesia de notar este reglementată de Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit CNPB.ro.
Toți notarii publici își exercită funcția respectând jurământul de credință al notarului public, și anume: „Jur să respect Constituția și legile ţării, să-mi îndeplinesc cu onoare şi credibilitate publică, cu conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c6851c3e17ec63439b3286faad6a403d.jpg)
Așa cum spuneam anterior, funcția de notar public este autonomă, ceea ce înseamnă că acesta își exercită atribuțiile exclusiv în conformitate cu obligațiile stabilite prin lege. Notarul public își îndeplinește misiunea cu bună-credință, în slujba adevărului și a echității.
Activitatea notarială se întemeiază pe echidistanţă și imparţialitate profesională. În procesul de exercitare a atribuțiilor notarul public va cere și va da lămuriri părților implicate în legătură cu conținutul documentelor pe care acestea doresc să le încheie pentru a se asigura că le-au înțeles sensul și le-au acceptat efectele, cu scopul de a evita eventuale litigii între părți.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/02/110197792m-1024x682.jpg)
În conformitate cu prevederile Legii notarilor publici și a activității notariale în vigoare, funcția de notar se poate organiza și exercita numai în cadrul Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România (UNNPR) și a Camerelor Notarilor Publici (CNP).
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_bacfe6e13a3d3d3b2d1f856c0c6ea554.jpg)
Orice birou notarial poate fi organizat sub forma unui birou individual notarial ori a unei societăți profesionale notariale. Într-un birou individual își desfășoară activitatea un singur notar public, câțiva angajați cu studii superioare și personalul auxiliar. În cazul celei de-a doua forme de exercitare a funcției de notar este vorba despre o asociere de doi sau mai mulți notari publici, iar în cadrul societății mai lucrează, de asemenea, angajați cu studii superioare și personal auxiliar.
Care este rolul notarului public
Notarul public are obligația de a oferi părților implicate toate informațiile și indicațiile de care acestea au nevoie astfel încât să le fie respectate drepturile și să le fie protejate interesele legitime.
Serviciile notariale pot fi oferite oricăror persoane, indiferent de naționalitate, de limba vorbită, religie, etnie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere ori originea socială. Notarul public trebuie să se asigure în permanență că lipsa de pregătire juridică sau de dificultate în înțelegerea legislației sau a terminologiei juridice a uneia dintre părți nu o va pune pe acesta într-o poziție de inferioritate comparativ cu cealaltă parte implicată într-o anumită speță.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_754ff1cf939b865b7571595e07a1e1ea.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/02/shutterstock521792092.jpg)
În același timp, notarul public are obligația să păstreze confidențialitatea în ceea ce privește actele întocmite, efectele juridice ale acestora și faptele de care a luat cunoștință. Excepție fac cazurile în care părțile implicate sau legislația în vigoare îl dezleagă pe notar de această obligație.
Documentele şi lucrările cu caracter profesional care se află în posesia notarului public sau în biroul acestuia sunt inviolabile și pot fi verificate sau ridicate doar în condiţiile prevăzute de lege.
Cum poți deveni notar
Pentru ca o persoană să devină notar public în țara noastră este necesar ca aceasta să îndeplinească toate condițiile prevăzute de Legea notarilor publici și a activității notariale, informează UniuneaNotarilor.ro. Iată care sunt aceste condiții:
- să aibă cetăţenia română, a unei țări membre UE, a unui stat din Spaţiul Economic European sau din Confederaţia Elveţiană şi să aibă domiciliul sau, după caz, reşedinţa obişnuită în România (dovada se va face cu acte eliberate de autorităţile române competente);
- să aibă pe deplin capacitatea de exerciţiu – va dovedi acest lucru printr-o declaraţie autentică din care trebuie să rezulte că nu a pierdut şi nu i-a fost restrânsă capacitatea de exerciţiu;
- să fie licenţiat în Drept – aceasta se va dovedi cu diploma de licenţă obţinută în România sau, dacă aceasta a fost obţinută în altă ţară, aceasta va trebui să fie echivalată sau recunoscută de autorităţile române;
- să nu aibă antecedente penale rezultate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni de serviciu sau în legătură cu serviciul ori a săvârşirii cu intenţie a unei alte infracţiuni – va dovedi asta cu certificatul de cazier judiciar sau cu echivalentul acestuia, eliberat de autoritatea competentă din statul sau, după caz, statele al cărui/căror cetăţean este respectiva persoană;
- să aibă o reputaţie bună – va dovedi asta cu o scrisoare de recomandare, de regulă de la angajator, organizaţia profesională, universitate, instituție, etc., şi cu certificatul de cazier fiscal sau echivalentul acestuia, eliberat de autoritatea competentă din statul sau, după caz, statele al cărui/căror cetăţean este acea persoană;
- să cunoască limba română – va dovedi asta prin atestatul de cunoaştere a limbii române, care este eliberat de catedrele de specialitate ale instituţiilor de învăţământ superior de specialitate;
- să fie aptă din punct de vedere medical, fizic şi psihologic pentru exercitarea funcţiei de notar public – va dovedi starea medicală cu un certificat eliberat de comisia de examinare medicală a judecătorilor, procurorilor, magistraţilor-asistenţi şi personalului asimilat acestora şi a candidaţilor pentru admiterea în magistratură;
- să fi deţinut timp de doi ani calitatea de notar stagiar, să fi absolvit Institutul Notarial Român şi să fi promovat examenul de definitivat sau să fi exercitat o funcţie de specialitate juridică cel puţin șase ani şi să fi promovat concursul de admitere în funcţia de notar public.
Totodată, ca să poți deveni notar stagiar va trebui să îndeplinești cumulativ toate aceste condiții, cu excepția celei din urmă. Este obligatoriu și să promovezi examenul sau concursul de dobândire a calității de notar stagiar.
Ce face un notar public
Un notar public rezolvă diverse spețe și cerințe și urmărește respectarea legislației în vigoare, identifică și soluționează raporturile juridice dintre două sau mai multe părți.
Principala activitate a notarilor este aceea de redactare a actelor juridice și procedurilor notariale în acord cu voința părților implicate într-o speță și în limitele impuse de lege şi de creare a unui mediu optim pentru ambele părţi care au căzut de acord într-o speță. În plus, notarul identifică autenticitatea convenţiilor, care le conferă atât putere probatorie, cât şi executorie.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/02/shutterstock2197300261.jpg)
Mergând mai departe, notarul public trebuie să se asigure de corectitudinea și legalitatea actelor pe care le întocmește și le autentifică, dar și de faptul că părţile au convenit de comun acord şi în cunoştinţă de cauză cele declarate în înscrisuri.
Printre sarcinilile ce intră în atribuțiile unui notar se mai numără și cele specifice de consiliere juridică. Atunci când situaţia o cere, notarul va oferi consiliere în ceea ce privește diverse opinii notariale, scrise şi verbale, precum și consultanţă fiscală pentru persoanele fizice sau juridice pe care le susţine prin sfaturi, documente justificative, negocieri, etc.
Există o serie de categorii de acte pe care un notar public le poate certifica, legaliza şi autentifica, precum contracte de vânzare/cumpărare și diverse împuterniciri, și anume procuri, contracte de mandat etc..
Totodată, notarul public are dreptul să elibereze certificate de moştenitor (certificat de calitate, certificat de legatar, etc.) în cadrul procedurii notariale de succesiune și certifică documente pentru care legislația nu solicită forma autentică drept condiţie de valabilitate a acelui act, așa cum este, spre exemplu, cazul dării de dată certă a înscrisurilor. Aceasta din urmă reprezintă modalitatea prin care notarul public fixează momentul ȋn raport cu care existența ȋnscrisului devine certă, incontestabil față de o altă persoană.
Alte servicii oferite de un notar public
Dincolo de spețele și cerințele la care ne-am referit mai sus, potrivit site-ului Notari.pro, un notar public mai oferă și alte servicii și poate încheia și alte acte notariale, bineînțeles tot cu respectarea prevederilor legale în vigoare, și anume:
- certifică anumite fapte în condițiile prevăzute de lege;
- legalizează semnăturile de pe înscrisuri, specimenele de semnătură şi sigiliile;
- modalitatea prin care fixează momentul ȋn raport cu care existența ȋnscrisului devine certă, incontestabil față de altă persoană (darea de dată certă înscrisurilor);
- primește în depozit bunurile, înscrisurile şi actele prezentate de părţi, precum şi sumele de bani, alte bunuri, înscrisuri și documente găsite cu ocazia inventarului succesoral, în limita spaţiului şi utilităţilor de care dispune biroul notarial;
- întocmește acte de protest al cambiilor, al biletelor la ordin şi al cecurilor;
- efectuează şi legalizează traduceri;
- eliberează duplicate de pe actele pe care le întocmește;
- prestează activităţi fiduciare;
- numește, în situațiile prevăzute de lege, custodele sau curatorul special;
- înregistrează şi păstrează amprentele dispozitivelor speciale de marcat;
- certifică etapele procedurale ale licitaţiilor şi/sau ale rezultatelor acestora;
- lichidează pasivul succesoral, cu acordul tuturor moştenitorilor.
Lista notarilor din București
Camera Notarilor Publici din București (CNPB) este organizată şi funcţionează în baza Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, a Regulamentului din 2013 de aplicare a Legii notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, a Statutului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România şi a Regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.
În momentul de față, CNPB reunește peste 800 de notari publici în funcție. Aceștia funcționează în cadrul circumscripției Curții de Apel București, respectiv în Municipiul București și în județele Călărași, Giurgiu, Ialomița, Ilfov și Teleorman, potrivit CNPB.ro.
Toți notarii publici din România îşi desfășoară activitatea în cadrul unui birou notarial. În cel mult trei luni de la emiterea ordinului Ministrului Justiției de numire în funcţie, notarul public are obligaţia să-şi înregistreze sediul biroului în Registrul naţional de evidenţă a notarilor publici, care este ţinut de Uniunea Naţională a Notarilor Publici din România. Lista notarilor publici din București o poți accesa AICI.
Vezi şi cum poți să devii judecător în România!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email [email protected]
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/172_5b14908cc2c87751d13c357dcaba40d0.jpg)

:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/158_9f26fcbccea1fd7715a6076ef0184b9c.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_1abfe6c754f2be1af9328d922b34d0cf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_d6fc81979e5eb006844b6bc0417fe532.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/196_cd2742580f5b37284cb0cb299b6256d9.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/206_7d9d7726a95b69c0346fa841ed35b9bf.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/222_d0c67351b61a20d0c0434e7de45b308b.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_110c76c522682f1b4f46d6946128a550.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_7509f8af14e152abafb8eb97a0c8cd0e.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/179_bb2a3b9e205355b7f7b0c9a246ceca67.jpg)
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.