Ce pensii speciale primesc judecătorii și procurorii care își suspendă activitatea, supărați că acestea ar putea fi tăiate

Pensia medie a unui magistrat este de nouă ori mai mare decât pensia medie a unui român

Măsura drastică a fost luată ca reacție la proiectul Guvernului privind modificarea pensiilor speciale ale magistraților.

Suspendarea activităților a fost anunțată prima dată de magistrații din București, iar ulterior acestora li s-au alăturat toate cele 16 curţi de apel din țară și mai multe tribunale, potrivit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Radu Marinescu, ministrul Justiției, a subliniat că Guvernul va continua să crească vârsta de pensionare, având în vedere că este o reformă cuprinsă în programul de guvernare al actualei Coaliții.

„Coaliția a convenit aseară asupra unei perioade de tranziție de 10 ani, până în 2036, când va fi aplicată vârsta standard de pensionare de 65 de ani pentru magistrați. Nici această soluție nu este pe placul lor. Înțeleg nemulțumirile anumitor categorii profesionale – nu doar ale magistraților – dar este esențial ca protestele să se desfășoare în limitele legii și să nu afecteze un serviciu public fundamental, cum este justiția”, a spus ministrul Justiţiei, la Antena 3 CNN, cu privire la nemulţumirile magistraţilor.

Reforma pensiilor speciale pentru magistrați a stârnit numeroase controverse. În prezent, pensia medie a unui magistrat este de aproximativ 25.000 de lei, adică de nouă ori mai mare decât pensia medie a unui român, care este de 2.800 de lei.

În iunie 2025, aproape 11.685 persoane au primit pensii speciale în România, conform datelor oficiale ale Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP). Cei mai mulţi pensionari care primeau pensie de serviciu erau beneficiari ai Legii 303/2022 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, respectiv 5.680. În cazul acestora s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 25.258 lei.

Ce reprezintă pensia specială a magistraților din România

Pensiile speciale în România se acordă unor categorii profesionale specifice, printre care: magistrați, parlamentari, diplomați etc. Sintagma „pensii speciale” face referire la faptul că ele sunt calculate și acordate după alte criterii decât cele din sistemul „clasic”. 

În ceea ce privește pensia specială a magistraților, aceasta se calculează pe baza a 80% din indemnizația brută și din sporurile avute în ultima lună de activitate. Acest sistem permite obținerea unei pensii care, în unele cazuri, depășește veniturile din perioada activă.

De asemenea, în condițiile actuale, vârsta minimă de pensionare pentru magistrați este de 48 de ani, cu cel puțin 25 de ani vechime în magistratură.

Aceste pensii nu sunt contributive, adică nu depind direct de sumele plătite de-a lungul carierei la bugetul asigurărilor sociale, ceea ce a generat numeroase critici din partea publicului și a organismelor internaționale.

Ce prevede proiectul de reformă a pensiilor speciale

Proiectul care modifică pensiile magistraților a fost pus, recent, în dezbatere publică de Ministerul Muncii. Acesta prevede ca vârsta de pensionare pentru magistrați să fie de 65 de ani. De asemenea, se introduce un nou plafon și se reglementează modului de actualizare a pensiilor aflate în plată.

Printre măsurile care vor fi incluse în al doilea pachet de reforme iniţiat de Guvern se află și instituirea unei condiţii de vechime minime în muncă de cel puţin 35 de ani şi limitarea cuantumului pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.

Astfel, noua formulă de calcul prevede un cuantum de 55% din media indemnizațiilor brute și sporurilor din ultimele 60 de luni înainte de pensionare, raportat la un magistrat activ, cu restricția ca pensia netă să nu depășească 70% din salariul net din ultima lună de activitate.

Pensiile speciale ale magistraților au fost mult mai mari decât pensiile medii ale altor categorii, fiind unele dintre cele mai mari din România, unele depășind chiar salariul net prin schema veche. Reforma urmărește limitarea acestor pensii pentru a reda o normalitate socială și sustenabilitate financiară.

Magistrații din Spania și Germania au pensii mai mici decât cei din România

Pensia unui magistrat din Spania poate ajunge la un maxim de 47.656,63 de euro brut pe an, corespunzând a 14 plăți de 3.404,04 euro brut pe lună, potrivit portalului iberic Magistratura. În România, pensia medie a unui magistrat este de 25.000 de lei pe lună, circa 4.900 de euro.

În Germania, judecătorii ies la pensie, în medie, la 65–67 de ani și primesc sume mai mici, raportate la venitul net. Pensia lor este calculată în funcție de anii de activitate, fiecare an adăugând aproximativ 1,79% la pensia brută, până la un plafon maxim de 71,75% din salariul brut.  În practică, în Germania un magistrat cu o carieră completă ajunge să încaseze o pensie de 2.500–3.000 de euro brut, ceea ce înseamnă 2.150–2.300 de euro net, după deducerea impozitelor și a contribuțiilor la asigurările de sănătate și îngrijire.

Comparând sistemul românesc și cel german, apare o diferență nu doar în sumele primite, ci și în ceea ce privește vârsta de pensionare și în principiile care guvernează acordarea pensiei. 

Salarii și sporuri pentru judecători

Magistrații au salarii și sporuri substanțiale comparativ cu alte profesii. Judecătorii beneficiază de diverse sporuri, pe lângă salariul de bază: spor pentru condiții grele de muncă: 1.500 lei; spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică: 5.580 lei; spor pentru păstrarea confidențialității.

Cele mai mari salarii sunt la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), unde ajung judecătorii cu o vechime de cel puțin 18 ani.

Președintele ÎCCJ are un salariu brut de aproximativ 41.000 lei, la care se adaugă sporuri de până la 12.274 lei și o indemnizație pentru titlul științific de doctor de 950 lei. În total, venitul brut poate ajunge la 54.000 lei, echivalentul a 31.320 lei net lunar.

Un judecător ÎCCJ are un salariu brut între 33.714 și 36.194 lei, plus sporuri între 10.114 și 10.858 lei. Venitul net lunar variază între 25.400 și 27.290 lei.

De asemenea, președintele Curții de Apel are un salariu brut de aproximativ 30.000 lei, la care se adaugă diverse sporuri. Venitul brut lunar poate ajunge la 39.000 lei, echivalentul a 22.600 lei net. Un judecător de Curte de Apel are un salariu brut între 23.150 și 26.700 lei, plus sporuri între 6.946 și 8.026 lei. Venitul net lunar variază între 17.456 și 20.141 lei.

În schimb, președintele de tribunal are o indemnizație brută de bază de 26.753 lei, plus sporuri. Venitul brut total poate ajunge la 34.779 lei, echivalentul a 20.172 lei net. Un judecător de tribunal are un salariu brut între 19.000 și 23.600 lei, plus sporuri de 7.080 lei. Venitul net lunar variază între 15.126 și 17.794 lei.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro