Calendar creștin-ortodox. Sfinți pomeniți pe 27 octombrie 2017. Sfântul Dimitrie Basarabov – ocrotitorul Bucureștilor și făcătorul de minuni

Iubind viața ascetică, se va retrage într-o peșteră. Nu știm cât timp s-a nevoit în această peșteră și nici când a trecut la cele veșnice. Tradiția spune că înainte de a muri, s-a așezat singur între două lespezi de piatră, că într-un sicriu, fiind acoperit în timp de apele râului.

Moaștele sale au rămas multă vreme sub ape, până când o copilă care pătimea de duh necurat a avut o revelație: i s-a arătat Sfântul Dimitrie Basarabov, care i-ar fi spus: „Dacă părinții tăi mă vor scoate din apă, eu te voi tămădui”. Părinții vor merge la locul indicat în vis, lângă râul Lom, și vor găsi trupul neputrezit al sfântului între două pietre.

Moaștele Cuviosului Dimitrie vor fi duse și așezate în biserica din Basarabi. În tradiția bisericească, un domnitor al Țării Românești, al cărui nume nu este menționat, a plătit o sumă mare de bani pentru aducerea moaștelor Cuviosului Dimitrie în București. Delegația nu a reușit să între în acest oraș, deoarece caii nu au vrut să mai meargă. În această situație, membrii delegației au hotărât să tragă la sorți, pentru a stabili drumul pe care vor merge cu moaștele Sfântului Dimitrie.

La sorți a căzut drumul spre Basarabi, și astfel, moaștele au fost reasezate în biserică din Basarabi. Au stat în această biserică până în timpul războiului ruso-turc (1768-1774), când generalul rus Petru Salticov, trecând prin satul Basarabov, a luat moaștele cu intenția de a le trimite în Rusia. Însă, la rugămintea lui Hagi Dimitrie, negustor de origine macedoromână, precum și a mitropolitului Grigorie II al țării Românești, le-a dăruit poporului român. Moaștele au fot așezate cu cinste, în iunie 1774, în actuala catedrală patriarhală din București.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Racla cu moaștele Cuviosului Dimitrie a fost scoasă în procesiune pe străzile Bucureștiului de mai multe ori, chiar dacă anul acesta s-a amânat din cauza vremii. Astfel, racla a fost scoasă în procesiune în anul 1815, din porunca domnitorului Caragea, pentru a se pune capăt epidemiei de ciumă, apoi în 1831, la cererea generalului Paul Kiseleff, în speranța opririi epidemiei de holeră și în 1827, în timpul lui Grigore Ghica, pentru ploaie. Generalizarea cultului Cuviosului Dimitrie a fost hotărâtă în ședințele Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, dintre anii 1950-1955.

Minunile Sfântului Dimitrie Basarabov

Părintele Iustin Bulimar, slujitor la Catedrala patriarhală din anul 1989, spune că: „În 1989, în urmă slujbei Sfântului Maslu, un credincios pe care eu l-am văzut de mai multe ori participând la această Sfânta Taină și la celelalte slujbe ale Bisericii rămânea întotdeauna ultimul de se închină. Și, într-una din zile, la fel procedând, a urcat la raclă sfintelor moaște (dar de ce rămânea ultimul să se închine? – pentru că umblă cu cârje), și-a așezat cârjele, ca de obicei, că să și le poată lua după rugăciune, după îngenuncherea pe care o putea face el acolo în felul lui, și minunea s-a întâmplat: s-a ridicat, s-a închinat, a coborât treptele, n-a realizat pe moment că el de fapt își uitase cârjele și de-abia după ce a coborât Dealul Patriarhiei și-a dat seama de miracolul, de minunea întâmplată. S-a întors înapoi plângând și mulțumind cu lacrimi în ochi, lui Dumnezeu și Sfântului Dimitrie, povestindu-i preotului de pe vremea aceea – era un arhimandrit deosebit, un preot evlavios, iubit de credincioși, părintele Grichentie, care s-a retras după Revoluție, la pensie, la Mănăstirea Secu – și dânsul a rămas foarte impresionat, deși mai văzuse și alte minuni petrecute la racla Cuviosului Dimitrie cel Nou.”

Părintele Dimitrie Irimia povestește: „Un caz care m-a impresionat a fost acela al unei doamne ce avea în jur de 40 de ani care, efectiv, a fost revoltat[ asupra celor din familia ei pentru că veneau și stăteau la Sfântul Dimitrie foarte multe ore în șir, în ploaie, în frig. De aceea, a venit cu gând vrăjmaș la racla Cuviosului Dimitrie. Ea nu concepea, nu putea înțelege, și a venit cu acest gând de răzbunare împotriva Sfântului și cu o mână a zgâriat cu unghiile moaștele Sfântului Dimitrie în locul unde ele sunt descoperite spre a fi sărutate de credincioși. Când a venit la mine, mi-a spus, ascunzând fapta sa: ‘Părinte, am fost la toți doctorii; am o boală foarte rară: îmi curge sânge din buricele degetelor’. I-am făcut dezlegări, apoi s-a mai liniștit; era foarte agitată. I-am explicat că trebuie să se spovedească, să țină post, și atunci mi-a spus: ‘Eu numai cu o mână am zgâriat acolo, dar îmi curge sânge din amândouă mâinile’. Apoi, a venit cineva din familie și mi-a spus că s-a vindecat. De atunci nu am mai văzut-o, dar acest caz a fost unul deosebit din câte am văzut și auzit.”

Sfântul Dimitrie Basarabov – ocrotitorul Bucureștilor

În secolul al XVI-lea ocrotitor spiritual al Bucureștilor a fost Maica Domnului

În vechime, în biserica din „pazarul” (Bazarul sau târgul orașului) de lângă Curtea domnească se făcea alegerea membrilor Sfatului orășenesc. Tot aici se păstra și sigiliul Bucureștilor. Pentru că această biserică avea hramul închinat Fecioarei Maria, patronul orașului era Maica Domnului.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

 În secolul al XVII-lea, sărbătoarea orașului București era Buna Vestire

După 1634, și mai ales din anul 1659, când Domnul țării își mută definitiv reședința de la Târgoviște la București, crește importantă Curții domnești (Curtea Veche). Astfel, și biserica Curții domnești devine atât de prezența în viață oamenilor încât „Bună Vestire”, hramul acestei biserici, este prezența pe sigiliul orașului.

În veacul al XVIII-lea, ocrotitorii spirituali ai Bucureștilor erau Sfinții Împărați Constantin și Elena

Sfinții Împărați Constantin și Elena erau ocrotitorii bisericii mănăstirii lui Constantin Vodă Șerban, devenită la 1668, catedrală și reședința a Mitropoliei Țării Românești. Ziua de 21 mai era zi de mare sărbătoare. Astfel, Sfinții Împărați au ajuns să fie cinstiți drept ocrotitori ai Bucureștilor.

Cu timpul, Sfântul Dimitrie Basarabov devine ocrotitorul Bucureștilor. Este proclamat oficial ocrotitorul orașului București de către mitropolitul Filaret al ÎI-lea (1792-1793). Generalizarea cultului sau s-a făcut în anul 1955, când, la propunerea patriarhului Justinian Marină, Sfântul Sinod a proclamat generalizarea cinstirii sale în întreagă Biserică Ortodoxă Română.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Cea mai veche biserică din București adăpostește o icoană extrem de rară. Oamenii disperați vin să se roage la ea. În centrul istoric al Capitalei se află biserica “Sfântul Dumitru – Poștă”, cea mai veche biserică din București cu hramul Sfântului Dumitru. Sute de credincioși vin să se roage aici, la singura icoană din Capitală a Sfântului Iuda Tadeu.

Viața Sfântului Dimitrie Basarabov, redată pe racla sa

Viață Sfântului Dimitrie Basarabov este redată în imagini pe racla care adăpostește sfintele sale moaște. Pe părțile laterale ale raclei sunt prezente opt scene din viața Sfântului Dimitrie, iar pe capacul raclei este redat chipul său.

Ce alți sfinți sunt pomeniți pe 27 octombrie 2017:

• Sfântul Mare Mc. NESTOR, prieten al Sfântului Mare Mc. Dimitrie din Tesalonic (sec. IV);
• Sfintele Muceniţe CAPITOLINA şi EROTIIDA (sau EROTEIA), din Capadocia (+304);
• Sfântul Ier. CHIRIAC, patriarhul Constantinopolului (+606);
• Sfânta Cuv. PROCLA (Claudia-Procula), soţia lui Pilat (sec. I);
• Sfântul Mc. FLORENTIE din Burgundia (Franţa, sec. III) [A.P.];
• Sfinţii Mc. MARCIAN, LUCIU şi VICTUS de la Roma (1269);
• Sfinţii Mc. MAXIM, VENANTIE, LUCIAN, COMIŢIU şi DONAT (Italia, sec. IV);
• Sfântul Mc. VINCENŢIU împreună cu surorile sale, Sfintele Muceniţe f SABINA şi CRISTETA, din Avila (Spania, +303);
• Sfântul Mc. MARCU din Tasos şi cei împreună cu el, SOTIRIH şi VALENTINA (+304);
• Sfântul Ier. NAMATIE, episcop de Clermont (Franţa, cca +462);
• Sfântul Cuv. ABBAN, întemeietor al multor mănăstiri din sudul Irlandei (sec. VI);
• Sfântul Cuv. ODRAN, monah la lona (Scoţia, +568);
• Sfântul Ier. DEZIDERIU, episcop de Auxerre (Franţa, cca +625);
• Sfântul Cuv. COLMAN, stareţ la Senboth-Fola (Irlanda, cca +632)
• Sfântul Cuv. NESTOR Cronicarul de la Pecerska (+1114);
• Sfântul Cuv. ANDREI, prinţ de Smolensk (+1398); aflarea Sf. sale moaşte la 1539;
• Sfântul Ier. CONSTANTIN, arhiepiscop de Harkov (Rusia, +1937);
• Sfântul Sf. Nou Mc. GAVRIIL (Gur), ieromonah (Rusia, +1937);
• Sfântul Sf. Nou Mc. SERAFIM (Samoilovich), episcop de Uglich (Rusia, +1937);
• Sfiţii Mc. MARIAN şi VALENTIN.

Sursa & FOTO: crestinortodox.ro

Citește și… Unde te muți în București dacă îți este frică de cutremur. Cele mai sigure cartiere

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News