Cealaltă față a problemelor din Educație, dincolo de grevă. Într-un oraș din județul Cluj, o școală stă să cadă, iar Consiliul Județean promite de 7 ani renovarea. „Nimeni nu dă doi bani pe copiii ăștia”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
La o școală specială din Huedin, greva profesorilor nu este o prioritate. 93 de elevi cu dizabilități învață de ani de zile în condiții greu de imaginat. Consiliul Județean Cluj a promis că renovează unitatea, cu ajutorul unor fonduri europene, încă de acum șapte ani. La începutul anului școlar, părinții chiar au fost anunțați că vor începe, în sfârșit ,lucrările. În iarnă, de la „centru” s-a transmis însă că nu mai sunt bani. Copiii își continuă educația în clase cu pereți scorojiți și folosesc cu toții o singură toaletă, la care ajung traversând toată curtea.
Cuprins:
- Greva nu e o prioritate la școala specială din Huedin
- „Proiectul a fost abandonat”
- „Nimeni nu dă doi bani pe copiii de țigani și pe cei cu dizabilități”
- 3 milioane de euro ar fi costat lucrările
- Copiii își țin respirația când merg la baie
- „Noi trebuie să mai așteptăm”
- Acoperă găurile din podele cu linoleum
- Niciun leagăn, niciun teren de sport
- Președintele CJ Cluj ne trimite să căutăm răspunsuri la DGASPC
- Tișe taie panglica
Cazul Școlii Gimnaziale Speciale din Huedin, care funcționează în subordinea CJ Cluj, a ajuns în atenția presei după ce una dintre angajate a scris pe Facebook că lucrează în condiții inadecvate.
În săptămâna „Școala Altfel”, profesoara muncise alături de copii pentru a zugrăvi clasa în care învață. A postat și poze pentru a arăta dezastrul din instituția profilată pe educația și recuperarea copiilor cu dizabilități mintale. A doua zi, la poarta școlii au apărut televiziunile, iar cameramanii și-au înălțat dronele pentru a arunca o privire peste gardurile care stau oricum să se prăbușească.
Doar portarul n-a fost foarte impresionat. Ne-a explicat că școala funcționează în trei corpuri de clădire de pe fosta proprietate a unui nobil maghiar și că figurează pe lista monumentelor istorice. Aleea până la conacul Barcsay e încadrată de niște castani pe care însuși „groful” i-ar fi plantat pe la sfârșitul secolului 19.
Autoritatea lui se oprește însă la poartă, nu știe ce e la capătul aleii, adaugă. El deschide, dă bună ziua, închide la loc, dar nu scoate castanele altora din foc.
Greva nu e o prioritate la școala specială din Huedin
La Școala specială din Huedin învață 93 de elevi cu cerințe educative speciale, iar majoritatea provine din familii vulnerabile. 14 elevi sunt din casele de copii de tip familial din Huedin.
Din cei 32 de profesori angajați, opt au intrat în grevă, doi s-au întors între timp, pentru că au nevoie de salarii pentru a supraviețui. Aici, în Huedin, România Educată s-a topit în fața clădirii în care învață elevii. „Ți se face părul măciucă încă de la intrare”, spune un părinte.
„Proiectul a fost abandonat”
Are un copil în clasa a șaptea la școala specială. De când îl aduce aici, nu s-ar fi mișcat nicio piatră, susține. A intrat la școală în anul în care Consiliul Județean Cluj, condus de Alin Tișe, inițiase proiectul de reabilitare a unității din Huedin, cu bani europeni. Șapte ani s-au tot plimbat hârtii și avize, iar în septembrie 2022, conducerea unității de învățământ i-a chemat pe părinți la ședință, să le dea vestea cea mare: „Ne mutăm, încep lucrările!”.
În acea toamnă, nici nu s-au mai curățat sobele care încălzesc clasele cu ajutorul lemnelor. Banii europeni erau pe drum, era o chestiune de timp. Trei luni mai târziu, de la județ venea un nou mesaj: „Nu mai sunt bani! Proiectul a fost abandonat”, iar încercările reprezentanților școlii de a obține o audiență la președintele CJ s-au lovit de un refuz.
„Au zis că s-a făcut inflație și s-au mărit prețurile la materiale și că s-a stopat tot”, spune părintele care a vorbit cu Libertatea.
„Nimeni nu dă doi bani pe copiii de țigani și pe cei cu dizabilități”
„Podelele sunt din 1900 toamna și, în unele locuri, nici alea nu mai sunt, e doar pământ pe la colțuri”, insistă. Despre programul România Educată nu știe nimic. Bănuiește că a fost oprit la poarta școlii în care învață băiatul lui și a făcut drumul întors în realitatea paralelă.
„Nimeni nu dă doi bani pe ei, pe copiii de țigani și pe cei cu dizabilități. Îs copii, oameni buni! N-ai cum să judeci un copil. Ce vină are el că s-a născut țigan? El n-are dreptul la măcar foarte puțin acolo? Acasă e oricum praf, oricum îl trimite mă-sa la cerșit, oricum nu dă doi bani pe el. Măcar la școală să se simtă bine, cât e copil, că viața după aia sigur îi va oferi niște surprize de n-a văzut din alea. Rolul educației? Să nu fie diferențe între ăla că e țigan, că e cu dizabilități, că ăla nu știu cine-i”, mai spune părintele.
3 milioane de euro ar fi costat lucrările
Povestea reabilitării școlii din Huedin începe în urmă cu șapte ani, cu pregătirea documentației necesare pentru a obține cofinanțare europeană. În documente se făcea referire la „clădirile școlii care au acumulat un grad ridicat de uzură fizică și morală și că funcționarea lor se face în condiții de confort limitat și cu consumuri energetice însemnate”.
În 2020, biroul de presă al instituției conduse de Alin Tișe oferea un comunicat cu titlul Școala Gimnazială Specială Huedin, reabilitată cu bani europeni. CJ publicase în Sistemul Electronic pentru Achiziții Publice anunțul de participare simplificat „pentru servicii de proiectare”.
În august 2022, CJ anunța că a scos la licitație lucrările de execuție. Valoarea estimată a investiției ajunsese între timp la 15.062.487 de lei, iar durata execuției s-ar fi întins pe 15 luni de la data emiterii ordinului de începere.
Se spunea că școala va beneficia printre altele, de lucrări de termoizolare a pereților exteriori, de refacerea fațadelor, a instalațiilor electrice și de instalarea unor centrale termice în fiecare corp de clădire. În proiect erau prinse și realizarea unor rampe pentru persoanele cu dizabilități, amenajarea unei biblioteci și a unor noi grupuri sanitare.
Copiii își țin respirația când merg la baie
În 2023, realitatea e alta: elevii nu au toalete în clădirile unde învață. Sunt obligați să traverseze curtea și să folosească singura baie existentă, cea din corpul de clădire unde sunt sala profesorală și direcțiunea. O pot face doar ținându-și respirația. Pe lângă pereții scorojiți și condițiile jalnice, e mirosul îngrozitor.
Mariana Pașcalău a preluat conducerea școlii în ianuarie 2022. Știa atunci că e o chestiune de timp până va începe marea reabilitare.
Toate școlile speciale sunt puse la punct, la standarde europene. Doar noi am rămas așa, dar sperăm să ajungă și la noi. Când am venit, am spus că n-am mai văzut o școală care să arate chiar atât de rău. Nu putem asigura copiilor condițiile materiale, nu putem asigura nimic. E jenant că funcționăm așa.
„Noi trebuie să mai așteptăm”
Spațiul de care dispune e considerabil: sunt trei corpuri de clădire și un teren de 9.720 de metri pătrați. Iarna, femeile de serviciu cară lemne cu roaba pentru a aprinde 21 de focuri, numărul teracotelor din toată școala. Conducta cu gaz trece chiar prin fața unității de învățământ. Vestea că a fost abandonat temporar proiectul reabilitării și iluzia unei școli moderne vânturate timp de 6-7 ani au adus disperarea în rândul profesorilor.
„A fost speranța asta că se va reabilita școala. Când am primit informarea că nu se mai finanțează și că așteptăm alt apel pentru fonduri europene, am fost disperați că nu știm cât timp va dura. Până se depune proiectul, cu termenul de analiză și implementare, toată povestea poate dura de la câteva luni la câțiva ani. Trebuie să mai așteptăm câțiva ani, nu știu”, spune Mariana Pașcalău.
Acoperă găurile din podele cu linoleum
Până atunci, reprezentanții CJ au transmis direcțiunii școlii că vor asigura fonduri pentru mici reparații în vară, la rectificarea bugetară.
Directoarea spune că n-ar ști cu ce să înceapă, pentru că e de reparat absolut totul, dar că acoperișul ar putea fi o prioritate, „din cauză că ne plouă”. Faptul că nu poate asigura condiții igienico-sanitare decente e o altă problemă.
„Trebuie să le lipim în fiecare clasă afișe, să vadă procedura cum să se spele pe mânuțe. Păi dacă au într-un singur loc apă, în trei clădiri, unde să se spele? Vin sărăcuții așa cum vin de acasă. Prima dată ar trebui să se spele pe mâini, poate și pe față. Să fac ziua porților deschise? Să vină să vadă ce? Ce aș putea să le promit părinților interesați să-și dea copiii la școală? Că uite ce frumos e aici? Clădirile acestea sunt vechi de peste 150 de ani. Podelele din lemn sunt foarte deteriorate, iar peste găuri sunt puse bucăți de linoleum”.
Niciun leagăn, niciun teren de sport
„Spațiul e ofertant, curtea e mare, e o suprafață mare, verde, unde ar putea fi un teren de sport. Ok, copiii ăștia trebuie să aibă ce să facă și când ies în pauză. Ar necesita un spațiu de joacă, un tobogan, un leagăn, un miniteren de sport. Dar ies în pauză și nu au nimic. Ei nu beneficiază de nimic”, a mai spus profesoara.
Directoarea spune că în proiectul CJ era prins și un microbuz școlar. Între timp, a reușit să rezolve transportul elevilor. O mică victorie, spune, care ar fi redus absențele copiilor.
„Avem copii mici, ei vin din capătul orașului, de la 3-4 kilometri. Am făcut un contract de prestări servicii care ne aduce copiii dimineața. Asta a redus foarte mult absenteismul. Au fost foarte încântați, s-au simțit importanți că se duce microbuzul după ei acasă. Au și ei așteptări. Vin și spun: Doamna, dar nouă nu ne face nimeni nimic?”, încheie directoarea.
Președintele CJ Cluj ne trimite să căutăm răspunsuri la DGASPC
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a răspuns la apelul reporterului Libertatea, dar a închis imediat telefonul după ce a aflat cu cine vorbește. A discutat problema școlii de la Huedin la Digi24, spunând că răspunsurile trebuie căutate la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului.
„Sunați la DGASPC Cluj care coordonează toate școlile speciale. A aparține înseamnă una, a o conduce înseamnă altceva. Și spitalele și bisericile aparțin pentru că sunt proprietate publică. Despre investiții vorbiți cu conducerea DGASPC Cluj, care vă va spune ce plan de investiții are acolo, dacă are bani europeni, dacă nu are”, a spus Tișe.
DGASPC a replicat prin vocea directoarei Nicoleta Molnar, care a spus că de investiții se ocupă Consiliul Județean.
Tișe taie panglica
De altfel, Tișe a anunțat recent că se vor recepționa lucrările de reabilitare structurală la o altă școală specială: Școala Gimnazială pentru Deficienți de Auz „Kozmutza Flora”, din Cluj. Proiectul de reabilitare începuse odată cu cel ce viza și școala din Huedin. În acest caz proiectul a fost dus la bun sfârșit, iar Tișe n-a mai trimis presa să caute răspunsuri în altă parte.
„Ne pasă! Oferim condiții decente pentru elevi speciali”, a spus Tișe, conform ziuadecj.ro.
