Clorochina, un medicament antimalarie văzut ca potențial tratament pentru COVID-19, interzis în multe spitale din cauza efectelor secundare severe
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Acum câteva săptămâni, studiile preliminare sugerau că un medicament antimalarie, numit clorochina, ar putea îmbunătăți evoluția pacienților bolnavi de COVID-19. Din păcate, multe dintre aceste studii sunt limitate sau chiar folosesc o metodologie discutabilă.
Cuprins:
Având în vedere urgentarea soluțiilor pentru COVID-19, organele de reglementare și medicii au fost forțați să ia niște scurtături pe care în mod obișnuit nu le-ar fi făcut niciodată, cum ar fi să recomande sau chiar să administreze un medicament netestat pentru o anumită afecțiune.
Acum, începem să vedem că clorochina nu este chiar atât de promițătoare și chiar poate face mai mult rău din cauza efectelor secundare.
De la crampe la pierderea vederii periferice, câteva din efectele secundare ale clorochinei
Câteva spitale din Suedia au stopat administrarea clorochinei pacienților bolnavi de COVID-19. Medicii pretind că nu au încredere că medicamentul îmbunătățește simptomele, cel puțin nu destul cât să merite efectele secundare, printre care se numără crampele sau pierderea vederii periferice.
Magnus Gisslén, profesor și doctor la Spitalul Universitar din Sahlgrenska, a spus pentru Gothenburg Post că atât el, cât și colegii au prescris tratamentul cu clorochină pacienților timp de două săptămâni - câte două tablete pe zi -până când li s-a ordonat să oprească astfel de intervenții.
Au fost raportate mai multe efecte secundare serioase decât ne-am închipuit prima oară. Nu putem să evităm aceste efecte secundare serioase, mai ales cele care afectează inima, pentru că acesta este un medicament care are nevoie de doză mare. În plus, nu avem dovezi clare că clorochina are un efect benefic împotriva COVID-19.
Magnus Gisslén pentru ziarul local Suedez:
Medicamentele antimalarie clorochina și hidroxiclorochina au devenit celebre după ce președintele Statelor Unite Donald Trump a ținut o conferință de presă și a transmis mai multe mesaje prin Twitter lăudând potențialul lor în lupta împotriva coronavirusului. Nu mult după aceea, acum o săptămână, Agenția Federală pentru Alimente și Medicamente (FDA) a aprobat folosirea medicamentelor pentru pacienți COVID-19 în urma unor studii preliminare care păreau promițătoare. Guvernul american a cumpărat și 29 de milioane de tablete de hidroxiclorochina.
Pe lângă Statele Unite, Franța a autorizat și ea doctorii să prescrie aceste medicamente pentru pacienții COVID-19. Alte țări care au avut abordări asemănătoare includ India, Bahrain, Algeria, Maroc și Tunisia.
Sunt decese deja din cauza supradozelor de clorochină
Nu mult după acest vârf de entuziasm alimentat de media, un bărbat din Arizona a murit, iar soția sa a fost spitalizată după ce aceștia au ingerat un dezinfectant pentru acvarii făcut din fosfat de clorochină, care nu este deloc aceeași substanță ca medicamentul antimalarie.
Totuși au fost raportate decese în Nigeria din cauza supradozei de clorochina, după ce unii oameni au încercat să se trateze singuri cu acest medicament.
Deși este sigur în doza stabilită de medici când se tratează malaria sau alte afecțiuni pentru care e omologată, clorochina este toxică peste o anumită doză. Asta înseamnă că este deosebit de periculos să vă auto-medicamentaţi cu această substanță.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) spune clar că nu există dovezi concludente că aceste medicamente funcționează pentru COVID-19. Dacă e așa, de unde a pornit totul?
De la malarie la COVID-19? Nu e chiar așa simplu
Clorochina a fost descoperită prima oară în 1934, dar nu a fost băgată în seamă prea mult preț de un deceniu, pentru că era considerată prea toxică pentru organismul uman. Între timp, clorochina este acum un medicament omologat pentru tratamentul malariei, lupusului și artritei reumatoide.
Au fost câteva studii care au sugerat eficacitatea clorochinei împotriva COVID-19. Printre primele a fost un studiu clinic pe pacienți COVID-19 din 10 spitale din China, care a arătat eficacitate promițătoare. Apoi au venit studii cu rezultate mixte.
Unul recent publicat în </strong><a href="http://subject.med.wanfangdata.com.cn/UpLoad/Files/202003/43f8625d4dc74e42bbcf24795de1c77c.pdf"><strong><em>Journal of Zhejiang University</em></strong></a><strong> a stabilit că hidroxiclorochina nu oferă rezultate mai bune decât tratamentul standard într-un eșantion de 30 de pacienți.
Cel mai cunoscut studiu despre efectele clorochinei a fost publicat de Didier Raoult de la spitalul pentru boli infecțioase l’Institut Hospitalo-Universitaire (IHU) Méditerranée Infection din Marsilia, Franța.
Cercetarea condusă de Raoult, care a implicat aproximativ 80 de pacienți COVID-19, a raportat rezultate bune, care au fost proliferate și amplificate în media. Acest studiu a fost însă vehement criticat de comunitatea științifică internațională, care a blamat metodologia. De exemplu, majoritatea pacienților erau cazuri foarte ușoare, doar 15% dintre ei având febră, care este simptomul de marcă a COVID-19.
<a href="https://doi.org/10.1016/j.medmal.2020.03.006">Un alt studiu</a> din Franța publicat doar săptămâna trecută de un grup diferit de cercetători a avut rezultatele opuse. Ei un concluzionat că nu există nici o dovadă că clorochina ajută în vreun fel sistemul imunitar să se lupte cu coronavirusul.
Studii clinice riguroase întreprinse în viitor ar putea să stabilească cu mai mare exactitate eficacitatea clorochinei în tratarea COVID-19.
Până atunci, administrarea acestor medicamente trebuie să fie extrem de limitată și numai sub supravegherea unui medic. Cumpărând aceste medicamente, riscăm, de asemenea, să epuizăm stocurile pentru pacienții care chiar au nevoie de ele, cum ar fi bolnavii de reumatism și de lupus.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.
