Cei doi magistrați, unul subaltern și celălalt procuror ierarhic, au clasat și, respectiv, avizat clasarea pentru acuzația de abuz în serviciu care atrăgea competența exclusivă a secției militare a DNA și au „spart” al doilea dosar în care era cercetat generalul Petre Trandafir, disjuns din primul, în mai multe dosare, care au fost împrăștiate la mai multe unități de parchet.

Clasarea cercetărilor pentru faptele de corupție care trebuiau să fie anchetate de procurorii militari a fost dată, în mod inexplicabil, după ce opt judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție au stabilit că toți cei trimiși în judecată în prima parte a acestui dosar sunt vinovați, că faptele există și că ele trebuie sancționate.

Astfel, deși exista o decizie definitivă pentru toate faptele cercetate în primul dosar al generalului Petre Trandafir, procurorul militar Marian Istrate, la care a ajuns dosarul după plecarea magistratului care a instrumentat inițial cauza, a decis clasarea faptelor de corupție, pentru ca dosarul să nu mai fie de competența sa.

Cum a ajuns Petre Trandafir, din șef la ISU Dobrogea, în inculpat pentru corupție

Procurorii DNA Militar i-au trimis în judecată, în iulie 2009, pentru fapte de corupție, pe generalul Petre Trandafir, șeful ISU Dobrogea, adjunctul acestuia, Neculai Coman, alături de 15 subalterni ai acestora și de contraamiralul Mircea Rusmănică, fost comandant al Flotei Constanţa, pentru că în 2007 au ajutat aproximativ  200 de candidați să câștige concursul pentru posturi de subofiţer la ISU Dobrogea.

Concret, în mod orchestrat, aproximativ 200 de lucrări ar fi fost falsificate pentru tot atâtea persoane, care făceau parte dintr-o listă perfectată de Petre Trandafir și dată șefilor comisiei de examinare.

Ancheta a durat aproape doi ani, iar plaja probatorie  a cuprins, între altele, denunțuri, interceptări, înregistrări ambientale, filmări video și cu camera ascunsă, expertize grafoscopice, precum și declarații de recunoaștere ale inculpaților.

Judecătorii de la instanța supremă, atât la fond, cât și în apel, au stabilit că generalul Trandafir și subalternii lui au comis faptele de care i-au acuzat procurorii DNA – fals, uz de fals și instigare la fals.

În ianuarie 2014, judecătorii au decis definitiv condamnarea lui Petre Trandafir la trei ani și jumătate de închisoare cu executare. Ceilalți inculpați au primit pedepse între opt luni și trei ani și jumătate de închisoare, cu executare sau cu suspendare, doar contraamiralul de flotilă Mircea Rusmănică fiind achitat. De asemenea, 205 lucrări de concurs falsificare au fost anulate prin decizia instanței.

Prin prisma acestei decizii și după studierea dosarului aflat în arhiva instanței supreme, Libertatea a solicitat Direcției Naționale Anticorupție detalii referitoare la situația dosarului disjuns, rămas în lucru la procurorii DNA.

Candidați rămași cu legea în mână

Sursele Libertatea arată că activitatea infracțională a celor cercetați a constat în falsificarea, de către comisia pentru concursul din 2007, a unui număr de aproximativ 300 de lucrări ale unor candidați ce aspirau la ocuparea unor posturi de la ISU Dobrogea.

Cele 300 de lucrări au fost falsificate în aceleași împrejurări de timp și loc, mai precis cu ocazia corectării lucrărilor de la același concurs. Din cauza dificultăților de ordin tehnic, respectiv din cauza duratei expertizării grafoscopice, s-a constituit primul dosar, cu primele aproximativ 200 de lucrări.

O mare parte dintre ele au fost expertizate de criminaliști, în cazul altora procurorii bazându-se pe autodenunțurile celor cercetați. Mulți dintre cei puși sub inculpare la acea vreme au recunoscut totul și au colaborat cu procurorii, unii mergând până la identificarea propriului scris de pe lucrările care conțineau falsuri. Situația inedită a fost posibilă din cauză că aceștia nu-și recunoșteau scrisul modificat special la momentul comiterii falsurilor, pentru ca faptele lor să nu fie sesizate la controale.

Pentru cele aproximativ 100 de lucrări rămase neexpertizate s-au finalizat aceste expertize la începutul anului 2014, evidențiindu-se că și acestea au fost falsificate în aceleași împrejurări ca și primele aproximativ 200 verificate.

Dosarul inițial a fost transmis judecătorilor instanței supreme, iar pentru restul de aproximativ 100 de lucrări s-a dispus disjungerea cauzei și formarea unui nou dosar, pentru simplul motiv că expertizarea celor 100 de lucrări rămase în cercetare ar mai fi durat aproximativ un an. Între timp, la instanța supremă s-a dat un verdict definitiv, inclusiv pentru infracțiunea de corupție.

Dosar aproape finalizat, desființat de procurorii militari

Sursele Libertatea spun că atât primele aproximativ 200 de lucrări cât și ultimele 100 rămase neexpertizate reprezentau acte materiale ale aceleiași fapte penale, respectiv fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu. Din acest motiv, în al doilea dosar rămas în lucru la procuror s-a început urmărirea penală pentru aceleași trei infracțiuni. Dosarul avea la bază o mare parte a probelor din primul dosar, precum recunoașteri, interceptări, dar și restul expertizelor grafoscopice ce nu erau gata la momentul finalizării primului dosar.

Deși ICCJ a sancționat prin decizia definitivă pe cei judecați, inclusiv pentru săvârșirea faptei de corupție, pentru cele aproximativ o sută de lucrări falsificate rămase în lucru, procurorul DNA militar Marian Istrate a dispus clasarea cauzei pentru infracțiunea de abuz în serviciu, motivându-se că nu ar exista această infracțiune.

Ce au văzut judecătorii

Prin decizia definitivă judecătorii instanței supreme au stabilit că situația concursului de la ISU Dobrogea, respectiv nedreptatea constatată în detrimentul a 191 de părți vătămate, concurenți devansați nedrept în favoarea unor concurenți dirijați, trebuie corectată inclusiv pe latură civilă astfel că au decis desființarea a 205 foi de concurs falsificate pe numele candidaţilor dar și a „procesului verbal încheiat la data de 21.08.2007 de membrii comisiei de examen şi aprobat de inspectorul şef cuprinzând rezultatele concursului de ocupare a unor posturi de subofiţeri organizat la ISU Dobrogea în perioada 9.07.2007 – 20.08.2007, numai cu privire la menţiunile referitoare la cei 205 candidaţi ale căror lucrări au fost falsificate”.

Judecătorii au mai stabilit anularea „tabelelor cu rezultatele finale obținute de candidații care au susținut examenul pentru ocuparea funcțiilor de subofițer conducător auto și servant, pe subunități, în ordinea descrescătoare a mediilor, afișate la sediul ISU Dobrogea, numai cu privire la mențiunile referitoare la cei 205 candidați ale căror lucrări au fost falsificate” dar și a tuturor documentelor întocmite la încadrarea la ISU Dobrogea a celor 191 de candidați ale căror foi de concurs au fost falsificate.

„Reținând că nu poate fi contestată împrejurarea că părțile civile au suferit o vătămare a intereselor legitime prin declararea lor, în mod fraudulos, ca fiind respinse la examen, instanța de fond apreciat însă că existența unui prejudiciu patrimonial și determinarea întinderii lui sunt condiționate de stabilirea faptului dacă acestea au obținut sau nu alte venituri salariale în perioada scursă de la data finalizării concursului și până la data pronunțării soluției instanței, precum și a valorii respectivelor venituri în comparație cu cele de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost declarate admise la examen, căci, pentru a evita o îmbogățire fără justă cauză, părțile civile nu sunt îndreptățite la despăgubiri materiale decât dacă nu au obținut alte venituri salariale în acest interval de timp sau într-o anumită perioadă ori dacă acestea au fost mai reduse decât cuantumul drepturilor salariale de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost angajate la ISU „Dobrogea””, notau judecătorii care au stabilit prima decizie de condamnare în acest dosar.

Deși instanța supremă a avut cele mai bune intenții privindu-i pe cei nedreptățiți, părțile civile și vătămate au fost refractare la emiterea de pretenții civile și dovedirea faptului că nu au încasat un salariu pe toată durata de la momentul examenului până la momentul deciziei definitive.

Astfel judecătorii nu a putut face altceva decât să anuleze angajările persoanelor ale căror foi de concurs au fost falsificate.

Referitor la fapta de abuz în serviciu judecătorii au notat în decizia definitivă: „Așa fiind și având în vedere că, în cauză, infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în varianta prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, fals intelectual și uz de fals au fost săvârșite prin cooperarea unui număr de 17 persoane, Înalta Curte, ca instanță de fond, a apreciat că sunt îndeplinite cerințele agravantei legale a pluralității de făptuitori, prevăzută de art.75 alin.1 lit.a) Cod penal, motiv pentru care a făcut aplicarea acestor dispoziții legale în cazul fiecăreia din respectivele infracțiuni reținute în sarcina inculpaților”.

„Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Înalta Curte a apreciat că sunt întrunite, în cauză, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi a celei subiective, elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în varianta prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, motiv pentru care a dispus condamnarea inculpaților”, punctau în clar, la acel moment judecătorii instanței supreme.

Perdeaua de fum care a mascat intenția celor doi procurori

O consecință evidentă a clasării faptei de abuz în serviciu dispusă de procurorul militar Marian Istrate și confirmată de superiorul său, magistratul Ion Alexandru, a fost aceea că toți inculpații cercetați în primul dosar au fost scăpați de o nouă posibilă condamnare.

Asta deoarece la momentul dispunerii deciziei de clasare se afla în vigoare Noul Cod Penal, conform căruia intervenise deja prescripția pentru faptele de fals și uz de fals, conform limitelor de intervenire a prescripției prevăzute în Noul Cod Penal.

Mai precis, spun surse judiciare, pentru faptele de fals și uz de fals termenul de prescripție era de șapte ani și jumătate de la momentul comiterii lor. Concursul a avut loc în vara toamna anului 2006, astfel că prescripția intervenea la începutul anului 2014.

Singura infracțiune ce mai putea fi pedepsită ca urmare a intrării în vigoare a Noului Cod Penal era cea de abuz în serviciu prevăzută de articolul 13 indice 2 din Legea 78/2000, al cărei termen de prescripție intervenea în cazul continuării cercetărilor la nivelul anului 2019.

Astfel prin clasarea dispusă de Marian Istrate și confirmată de superiorul său, dosarul a fost definitiv îngropat deoarece, deși procurorii militari DNA au dispus declinarea cauzei pentru fals și uz de fals la un parchet militar inferior, acesta din urmă nu a putut face altceva decât să constate fără drept de apel intervenirea prescripției pentru faptele de fals și uz de fals.

În acest fel, cele peste 20 de cadre militare au scăpat de o posibilă nouă trimitere în judecată, pentru restul de acte materiale de fals, precum și de o posibilă nouă condamnare, iar cei o sută de candidați, ale căror teze făceau obiectul acestui nou dosar, au rămas în continuare angajați la ISU Dobrogea ca și cadre militare, deși tezele acestora fuseseră falsificate.

Se observă astfel cum aproximativ 200 de persoane au părăsit ISU Dobrogea, după ce ICCJ a decis definitiv desființarea actelor de angajare, urmare fraudării concursului, în vreme alte aproximativ o sută de persoane au rămas în continuare cadre active ale acestei structuri, încasând salariul legal cuvenit, în detrimentul celor care în mod normal și legal ar fi trebuit să fie declarați câștigători de drept.

Dosarul numelor grele

În cadrul anchetei inițiale primul procuror care a cercetat acest caz a constatat că existau indicii cum că personalități de la nivelul județului Constanța ar fi intervenit cu rugăminți la protagoniștii fraudei de la ISU Dobrogea pentru favorizarea unor cunoscuți.

Intervențiile s-ar fi făcut în mod masiv de către președintele Consiliului Județean Constanța de la acea vreme, indiciul rezultând din denunțul colonelului Neculai Coman, condamnat de ICCJ în primul dosar.

Un alt nume greu vehiculat prin denunțurile celor cercetați a fost cel al inspectorului general al IGSU, generalul în rezervă Vladimir Secară, care la rândul său, la fel ca și președintele CJ, ar fi nominalizat nume de persoane ce urmau a fi favorizate.

Mai precis, spun surse judiciare, Secară ar fi intervenit la Petre Trandafir, prin fratele său, care era inginer în Constanța, și care i-ar fi adus lui Trandafir un bilețel pe care erau numele a cinci candidați ce trebuiau promovați prin fraudă.

Primarul localității Mihail Kogălniceanu și alți primari din județul Constanța de la acea vreme precum și unele fețe bisericești s-au numărat printre cei care au intervenit la Petre Trandafir prin furnizarea de nume ale unor candidați care au și fost declarați admiși prin faptele condamnate de ICCJ.

Dosarul care includea acești civili a fost disjuns din primul și transmis de procurorul militar la Serviciul Teritorial Constanța al DNA, care în final a clasat cercetările pe motiv că faptele nu ar exista.

Cu toate acestea, spun sursele citate, la DNA Constanța nu s-ar fi făcut o anchetă efectivă, în sensul că nu ar fi fost audiate persoane și administrate alte probe pe lângă indiciile transmise de la centru.

Un indiciu esențial privind pretinsele intervenții de la nivelul CJ Constanța l-ar fi reprezentat declarația uneia dintre secretarele de la această instituție, care a confirmat în fața anchetatorilor militari că, înainte de concurs, Petre Trandafir a fost chemat de președintele CJ de la aceea vreme, că generalul s-a prezentat la chemarea șefului CJ, iar ajuns acolo a găsit-o doar pe ea.

Femeia s-a scuzat în numele șefului său cu motivația că acesta a trebuit să plece urgent dar i-a înmânat o listă cu nume de candidați ce urmau a fi favorizați, listă pe care se afla inclusiv numele fiului secretarei respective.

Răspunsul DNA

Libertatea.ro a cerut DNA să precizeze motivele efective pentru care procurorul DNA militar la acea vreme, Marian Istrate, a dispus clasarea cercetărilor pentru fapta de abuz în serviciu în acest caz, precum și traiectoria dosarului. DNA a a trimis un răspuns în care notează doar dispozitivul acestui document, nu și motivele concrete pentru care magistratul militar a luat această decizie.

Astfel, arată Direcția în document:

„Dosarul disjuns a fost soluționat prin ordonanță din data de 24.11.2014 în care s-au dispus următoarele soluții:

– clasare cu privire la un număr de 15 inculpați și un suspect pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.p., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., cu aplic. art.77 lit. a C.p. și cu aplic. art. 5 alin.1 C.p.;

– clasare cu privire la un inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. de art. 47 C.p. rap. la 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.p., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., cu aplic. art.77 lit. a C.p. și cu aplic. art. 5 alin.1 C.p.;

– clasare cu privire la un inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.p., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., cu aplic.art.77 lit. a C.p. și cu aplic. art. 5 alin.1 C.p., precum şi pentru infracțiunea de constituirea unui grup infracțional organizat, faptă prev. de art. 367 alin. 1 şi 3 C.p. cu aplic. art. 38 alin. 1 C.p. şi cu aplic. art. 5 alin. 1 C.p.;

– clasarea cauzei (in rem) pentru infracțiunea de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, faptă prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.p.;

– disjungerea cauzei și declinarea competenței de soluționare în favoarea Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București pentru continuarea cercetărilor cu privire la alte infracțiuni care nu au atras competență de soluționare a DNA

Împotriva ordonanței nr. 60/P/2009 din data de 24.11.2014 nu s-au formulat plângeri la procurorul ierarhic superior”.

În concluzie

După decizia definitivă a ICCJ, cei aproape 200 de candidați admiși ca urmare a înțelegerilor frauduloase dovedite au fost dați afară din posturile în care fuseseră încadrați după concursul falsificat.

Aceștia amenințau la acea vreme că vor acționa în instanță superiorii. Cu toate acestea, cei care le-au anulat actele de încadrare și angajare nu au făcut nimic altceva decât să respecte o decizie penală definitivă a instanței supreme.

Alți aproximativ o sută de candidați admiși prin aceeași manevră penală au rămas angajați și o bună parte dintre ei servesc instituția și în ziua de astăzi.

Alte 100 de persoane, părți vătămate, respinse pe nedrept la concursul din 2007, în interesul candidaților agreați, au rămas cu cauzele nereparate pentru că actul de justiție nu a fost dus până la capăt.

Procurorii militari Ioan Alexandru și Marian Istrate au părăsit DNA și întocmesc în prezent dosare la Secția Parchetelor Militare a Parchetului instanței supreme, ei fiind cei care au instrumentat și dosarul Mineriadei.

Nicio instituție de resort nu a sancționat procurorul care a instrumentat dosarul în care au fost condamnați definitiv Petre Trandafir și subalternii săi, ceea ce indică validitatea primului dosar, cât și a celui disjuns.

Toate aceste răspunsuri nasc o unică întrebare, la care DNA nu a răspuns: de ce a avut această soartă al doilea dosar al generalului Petre Trandafir?


Un șofer din Suceava a primit 15 amenzi în câteva minute și 300 de zile suspendare dreptul de a conduce. Un record greu de egalat!

       
Povestea timișoreanului care s-a mutat în 2004, în mijlocul Atlanticului. Ce spune acum, după 17 ani, despre țara care i-a atras mereu pe români
PARTENERI - GSP.RO
Povestea timișoreanului care s-a mutat în 2004, în mijlocul Atlanticului. Ce spune acum, după 17 ani, despre țara care i-a atras mereu pe români
BOMBĂ! Ce imagini compromițătoare a primit Liviu Dragnea cu Irina Tănase. A văzut negru în fața ochilor: „E de negăsit!”
Playtech.ro
BOMBĂ! Ce imagini compromițătoare a primit Liviu Dragnea cu Irina Tănase. A văzut negru în fața ochilor: „E de negăsit!”
Adrian, un tânăr român din Italia, a fost executat cu trei focuri de armă. Își spusese povestea la televizor
Observatornews.ro
Adrian, un tânăr român din Italia, a fost executat cu trei focuri de armă. Își spusese povestea la televizor
Horoscop 6 decembrie 2021. Leii se simt împovărați din cauza unor situații pe care nu le pot gestiona așa cum ar dori
HOROSCOP
Horoscop 6 decembrie 2021. Leii se simt împovărați din cauza unor situații pe care nu le pot gestiona așa cum ar dori
S-a dat alarma într-o țară aflată la granița României. Ce se întâmplă
Știrileprotv.ro
S-a dat alarma într-o țară aflată la granița României. Ce se întâmplă
Un nou finanţator milionar în Liga 1: ”Omul pare destul de serios”. Ce avere are şi primele mutări pe care le-a făcut
Telekomsport
Un nou finanţator milionar în Liga 1: ”Omul pare destul de serios”. Ce avere are şi primele mutări pe care le-a făcut
Ciocolată cu tiramisu sau pralinele Happy Barrels? 170 de ani de bucurii dulci de la E.Wedel!
PUBLICITATE
Ciocolată cu tiramisu sau pralinele Happy Barrels? 170 de ani de bucurii dulci de la E.Wedel!