De câte ori au căzut drone sau fragmente din drone rusești pe teritoriul României, de la începutul războiului din Ucraina. Ce arată datele MApN
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Ministerul Apărării Naționale raportează că în peste 50% din atacurile rusești asupra Ucrainei aproape de granițele României, fragmente de drone au căzut pe teritoriul țării. Din februarie 2022, s-au înregistrat 52 de atacuri cu drone rusești lângă granițele României.
Cuprins:
Datele MApN privind atacurile Rusiei în Ucraina, în apropiere de granița cu România
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a raportat că în peste 50% din atacurile Rusiei asupra Ucrainei în apropierea granițelor României, fragmente de drone au căzut pe teritoriul țării noastre. Aceste informații vin în contextul mesajelor Ro-Alert primite de populația din nordul județului Tulcea sâmbătă seara.
Conform datelor furnizate de MApN pentru Agerpres, din februarie 2022, când Rusia a declanșat conflictul în Ucraina, s-au înregistrat 52 de atacuri cu drone rusești în apropierea granițelor României.
De câte ori au ajuns drone sau fragmente din dronele rusești în România
Din cele 52 de atacuri, în 38 de cazuri, fragmente de drone au ajuns pe teritoriul României, în zona Deltei Dunării. În alte 10 situații, dronele rusești au pătruns în spațiul aerian românesc.
Reacția forțelor aeriene române
În urma incidentului de sâmbătă seara, MApN a precizat că drona a orbitat aproximativ 50 de minute, părăsind spațiul aerian românesc în dreptul localității Pardina.
„Drona a orbitat pentru aproximativ 50 de minute, de la nord-est de Chilia Veche, România, spre sud-vest de Izmail (regiunea Odesa, Ucraina, n.red.) și a părăsit spațiul aerian național în dreptul localității Pardina, îndreptându-se către Ucraina”, a transmis MApN.
Aeronave F-16 și Eurofighter Typhoon, pilotate de militari români și germani, au monitorizat zona și au primit autorizare de a doborî ținta.
„Aeronavele F-16 au avut contact intermitent cu ținta, vizual și radar, urmărind-o pe tot parcursul evoluției. Piloții au primit autorizarea de a doborî ținta, însă în momentele în care au avut contact direct, au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul”, a explicat Colonel Corneliu Pavel, purtătorul de cuvânt al MApN.
Consecinţe şi reacţii
MApN condamnă acțiunile Rusiei, considerându-le o provocare la adresa securității regionale și a stabilității în zona Mării Negre.
„Astfel de incidente demonstrează lipsa de respect a Federației Ruse față de normele de drept internațional și pun în pericol nu doar siguranța cetățenilor români, ci și securitatea colectivă a NATO”, subliniază MApN.
România își reafirmă angajamentul față de obligațiile sale ca membru NATO și va continua colaborarea cu aliații pentru monitorizarea și apărarea spațiului aerian național.
MApN asigură că toate măsurile necesare pentru garantarea securității naționale sunt aplicate permanent, iar structurile de apărare sunt pregătite să răspundă prompt oricărei situații similare.
Reacția Ambasadei Rusiei la București, după cel mai recent incident cu o dronă rusească
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a convocat ambasadorul Rusiei la București pentru a protesta față de acest „act inacceptabil și iresponsabil, care constituie o încălcare a suveranității României”. Ca răspuns, misiunea diplomatică a Rusiei în România a emis o declarație controversată pe Facebook.
„Pe 13 septembrie, Ministerul Apărării al României a descoperit un alt OZN (obiect zburător neidentificat) în spațiul aerian al țării și s-a grăbit să anunțe că ar fi vorba de o dronă rusească”, a transmis Ambasada Rusiei la București, într-o postare pe Facebook.
Ambasada a adăugat că „niciuna dintre întrebările adresate cu privire la identificarea dronei care ar fi pătruns în spațiul aerian român nu a primit un răspuns concret și convingător”. Reprezentanții Rusiei au mers mai departe, sugerând că incidentul ar putea fi o provocare din partea Ucrainei.
„Toate circumstanțele indică faptul că, în realitate, a avut loc o provocare intenționată a regimului de la Kiev, care, temându-se de un eșec militar inevitabil și de răspunderea pentru crimele comise atât împotriva poporului rus, cât și a celui ucrainean, încearcă disperat, prin orice mijloace, să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federației Ruse”, au mai transmis aceștia în mediul online.
În ziua incidentului, autoritățile române au luat măsuri de precauție, avertizând populația din zona afectată despre riscul căderii unor obiecte din spațiul aerian. MAE a solicitat Rusiei să ia măsuri urgente pentru a preveni viitoare încălcări ale spațiului aerian românesc.
