Mergi direct la conținut »
Detergenții, pericol pentru sănătate. Gravidele și copiii, cei mai expuși
Știri România Libertatea > Ştiri > Știri România

Detergenții, pericol pentru sănătate. Gravidele și copiii, cei mai expuși

Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC) trage un semnal de alarmă în legătură cu riscurile la care se supun femeile însărcinate și copiii, atunci când intră în contact cu detergenții. Studiile realizate de APC au scos în evidenţă încărcătura chimică ridicată a multor produse alimentare şi nealimentare. Copiii şi femeile gravide reprezintă categoriile de consumatori cele mai expuse şi vulnerabile la substanţele chimice din produsele destinate satisfacerii nevoilor de bază.

De Miruna Darcovici,

Detergentul este un produs de sinteză, cu o compoziție din ce în ce mai sofisticată. Unele componente ale detergenților sunt dovedite ca fiind dăunătoare pentru oameni, animale, plante și mediul natural în general (aer, pământ, ape de suprafață și ape de adâncime). Măsuri au fost luate în repetate rânuri, dar aplicarea lor a fost amânată tacit, fie din motive obiective (nu există alternative satisfăcătoare din punct de vedere tehnic și economic), fie din motive care își au explicația în interesele corporațiilor implicate în producția, distribuția și comerțul cu produse de curățat. Bunăoară, la nivelul UE s-a propus interzicerea utilizării fosfaților în compoziția detergenților, dar aplicarea măsurii trenează.

”Efectele detergenților asupra mediului sunt suficient de extinse și grele, încât se estimează că dacă pe toată planeta s-ar impune măsuri severe și conjugate împotriva poluării cu detergenți, ar fi necesară o perioadă de refacere care ar dura aproape o jumătate de secol. Îndeosebi surfactanții anionici, utilizați larg în producția actuală de detergenți, nefiind biodegradabili, se îndepărtează cu mare greutate de pe suprafețele apelor, iar acolo produc o spumă otrăvitoare, care împiedică aerarea apelor, distrugând toate formele de viață din ape”, Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

Producția de surfactanți și alte componente din detergenți este tributară în mare parte petrolului și altor resurse neregenrerabile; se pot produce surfactanți și din materii prime naturale (care sunt biodegradabile), dar trebuie luată în considerație ipoteza că dirijând mari cantități de materii prime naturale spre producția de detergenți se pune în pericol asigurarea hranei pentru miliardele de locuitori ai planetei.

Condamnat la 99 de ani de închisoare pentru 4 omoruri, Marius Csampar a fost eliberat condiționat în timpul pandemiei de COVID. Primul mesaj în libertate: “Vezi-ți de treaba ta, am văzut că ai o familie”
Recomandări

Condamnat la 99 de ani de închisoare pentru 4 omoruri, Marius Csampar a fost eliberat condiționat în timpul pandemiei de COVID. Primul mesaj în libertate: “Vezi-ți de treaba ta, am văzut că ai o familie”

 

”Potențialul nociv al detergenților este, cel mai adesea, necunoscut de utilizatorii de rând: îndeosebi produsele cu prețuri economice au un potențial agresiv ca urmare a folosirii de materii prime din categoria celor mai comuni surfactanți anionici și cationici. O categorie limitată numeric de utilizatori, din care fac parte unii părinți tineri, este atentă la produse de curățare dedicate spălării vestimentației copiilor mici, realizate din materii prime ecologice și asta pentru că circa o cincime din copiii mici suferă de afecțiuni dermatologice, iar numărul copiilor alergici este în creștere. Aceste efecte sunt cauzate și de faptul că programele mașinilor de spălat conțin faze de limpezire tot mai economice, adică scurte și realizate cu apă puțină, fapt care determină ca hainele spălate să rămână cu detergent neeliminat; mai mult, unii detergenți conțin produse de parfumare care au darul să încurajeze gospodinele în a folosi programe de spălare care „lasă hainele parfumate“. Tot așa, unii detergenți nu mai conțin substanțele clasice de albire a rufelor, ci așanumiții „înălbitori optici“, substanțe care lasă ochiului uman o falsă impresie de alb, tot din considerente de „economisire și protecție“ (consum mai redus de apă, rețetă mai ieftină etc.), dar care poluează apa din pânza freatică”, spune Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Științele Consumatorului și Managementul Calității, ASE București.

Povestea unui poliţist din Suceava care nu reuşeşte de două luni să scape de COVID-19. „Am făcut în total 8 teste COVID, stau închis fără simptome de 60 de zile, iar în situația mea sunt mulți”
Recomandări

Povestea unui poliţist din Suceava care nu reuşeşte de două luni să scape de COVID-19. „Am făcut în total 8 teste COVID, stau închis fără simptome de 60 de zile, iar în situația mea sunt mulți”

 

”Din păcate, omul modern este înconjurat de „otrăvuri cu acțiune lentă“, pe care corpul adulților și mai ales al copiilor le absoarbe prin căile respiratorii, prin piele, chiar prin aparatul digestiv, îmbolnăvindu-se treptat și, deseori, ireparabil. Prin această campanie, ne propunem să-i îndrumăm pe consumatori în vederea realizării alegerilor potrivite a produselor de larg consum din punct de vedere al conţinutului în substanţe chimice, astfel încât să nu se expună unor riscuri cu privire la sănătate. Limbajul în domeniul produselor de curățare a cunoscut o dezvoltare accelerată în ultimele decenii ca urmare a apariției numeroaselor produse și tehnologii noi. Pentru nespecialiști, acest limbaj, preluat masiv de comercianți, poate provoca neînțelegeri sau chiar confuzii, cu efecte nedorite pentru utilizatori”, declară Conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte APC.

De ce crede profesorul Beliș că „lipsa autopsiei duce la un diagnostic incert” în cazul morților de COVID-19
Recomandări

De ce crede profesorul Beliș că „lipsa autopsiei duce la un diagnostic incert” în cazul morților de COVID-19

 

Ce sunt detergenții

Detergenții sunt produși realizați prin sinteză industrială, având o alcătuire asemănătoare cu cea a săpunurilor. De aceea, ei sunt agenți de spălare și curățare, modificând tensiunea superficială a soluției de spălare. Detergenții au o putere de spălare superioară săpunurilor pentru că includ aditivi (tenside, acizi, baze, enzime) cu rol de substanțe curățitoare active, capabile să ajute la îndepărtarea diferitelor forme de murdărie. Pentru a limita complexitatea unui detergent, se produc linii de detergenți specializate pe întrebuințări distincte: îmbrăcăminte, articole de menaj, pardoseli, produse metalice etc.

Detergenții propriu-ziși (substanța activă de bază din produsul de curățare) sunt, similar săpunurilor, săruri complexe ale unor acizi sintetizați din produse petroliere –arene, alchilarene etc. Molecula de detergent are o extremitate lipofilă și hidrofobă (adică se fixează la o moleculă de grăsime, dar nu se fixează la molecule de apă) și un lanț hidrocarbonat lung, nepolar, lipofob și hidrofil (adică nu se fixează pe grăsimi, dar se fixează pe molecule de apă). Extremitățile hidrofile sunt miscibile cu apa, cele lipofile se fixează pe moleculele de grăsimi, deci moleculele de detergent se fixează la interfața dintre apă și grăsimi, detașând grăsimile de pe suportul textil.

Ce conțin detergenții

Unele dintre cele mai cunoscute molecule de sinteză aplicate în producția de detergenți actuali sunt: dodecilbenzensulfonatul de sodiu, dodecilsulfatul de sodiu (SDS), centrimoniu bromura, centrimoniu clorura etc. În compozițiile detergenților moderni se disting două categorii de componente:

  • componente de bază: surfactanți (substanța activă de bază), abrazivi (agenți pentru îndepărtarea impurităților solide de spălare), acizi (pentru îndepărtarea impuritățile solubile în acizi, cum ar fi calcarul; frecvent se folosesc: acid citric și acid acetic), baze (pentru îndepărtarea de grăsimi și uleiuri prin acțiune alcalină), înălbitori (compuși oxigenați ai clorului, cum ar fi hipocloritul sau peroxidul de hidrogen în substanțele de albire pe bază de oxigen), enzime (amilaze – pentru amidon, lipaze – pentru grăsimi, proteaze – pentru proteine);
  • alte componente, care pot fi prezente în detergenții cu acțiuni suplimentare care sporesc efectul componentelor active sau provoacă efect optic ori imprimă mirosuri distincte: excipienți (pentru condiționarea produsului și conservarea acestei stări), agenții pentru dedurizarea apei, parfumuri, înălbitori, antipoluanți (care ajută pentru a preveni sau pentru a reduce poluarea), polimeri speciali, cum ar fi copolimeri stiren – acrilat (care îmbunătățesc curățarea covoarelor cu șampon – după evaporarea apei, acești polimeri formează agregate pulverulente ale particulelor de murdărie, care pot fi îndepărtate comod de pe covor) etc. La nivelul specialiștilor, se disting două categorii de substanțe active (surfactanți) pentru produsele de spălare: pentru piață (commodity surfactants – engl.) și profesionali (specialty surfactants). Primele au evoluat în deceniile trecute și lista lor e fost relativ definitivată în decadele 1970 și 1980; surfactanții profesionali sunt în plină reînnoire, apărând mereu alte și alte substanțe. Surfactații din clasa commodity cel mai mult cunoscuți și folosiți sunt: săpunul, alchil benzenul sulfonat liniar – LAB, derivații alcoolici.  Actual, producătorii de detergenți au posibilitatea să aleagă dintr-o ofertă care conține cel puțin 15 tipuri de surfactanți. Evident, cei mai scumpi se produc în cantitate mai mică, iar marea producție de detergenți se bazează pe surfactanți mai ieftini. O listă a celor mai cunoscuți surfactanți, într-o ordine descrescătoare a prețurilor (dar crescătoare a cantităților de producție), se prezintă astfel: betaine, oxizi de amine, poliglucozide alchil, sulfat alchil, alcool etoxilați, alchil fenol etoxilat, eter sulfat, alchil benzen sulfonat liniar – LAB, săpun. Raportul de preț între un surfactant din capul listei (oxizi de amine, poliglucozide alchil) și altul din finalul listei (LAB) este de cel puțin 2:1. „Față de aceste aspecte, ar fi normal ca pe ambalajele detergenților să fie indicat nu doar tipul substanței active, ci și denumirea; or, produsele comercializate pe piața românească conțin informații la nivelul tipului de surfactant (majoritatea indică: surfactanți anionici, care, așa cum s-a arătat mai sus, spală bine, dar sunt poluanți).
Close
Închide
  Close