Câte dintre dosarele penale deschise pentru „zădărnicirea combaterii bolilor” au ajuns la instanțe

Deschiderea unui dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de combatere a zădărnicirii bolilor a fost una din metode autorităților de a sancționa persoanelor care nu respectă măsurile pandemice, scrie sursa citată. La sfârșitul lunii iulie, la doar 5 luni de la primele cazuri din România, Parchetul General transmitea că au fost deschise peste 1.000 dosare penale.

Conform portalului instanțelor, în perioada de pandemie 2020-2021, la judecătoriile din toată țara au fost înregistrate 23 de dosare în care 24 de inculpați au fost trimiși în judecată sub acuzația de „zădărnicirea combaterii bolilor”. Aproape de fiecare dată, inculpații au fost anchetați pentru faptul că au fugit din spital sau din locurile unde stăteau în carantină. 

În șapte dintre cele 23 de dosare trimise la judecată, acuzații au fost achitați pe fond, dar Parchetele au depus apel. Într-un dosar, chiar unul dintre inculpați a recunoscut că este vinovat în fața judecătorului, dar acesta l-a declarat nevinovat.

Zece dosare sunt pe rolul primei instanțe, iar în alte șase există sentințe definitive: între 4 și 6 luni cu suspendare sau amânarea aplicării pedepsei, 3 luni de frecventare a unor cursuri de educație civică și un an cu executare.

Recomandări

La aproape 20 de ani de la trecerea la „leul greu”, românii încă vorbesc în „milioane”. Specialist: „La francezi a durat mai mult decât la noi trecerea la noul franc”

Matei Strugurel este primul român care merge la închisoare pentru combaterea zădărnicirii bolii, după o decizie definitivă pronunțată de Curtea de Apel Ploiești pe 28 iulie. În luna aprilie 2020, bărbatul a plecat din spital înainte să primească rezultatul testului de COVID-19. Testul i-a ieșit negativ, însă s-a confirmat suspiciunea de TBC. 

Referitor la motivația sentințelor de achitare, de fiecare dată magistrații au invocat faptul că, la momentul comiterii faptelor, deciziile de restrângere a libertății persoanelor și plasarea în carantină se făceau în baza unor ordonanțe de urgență. Or, având în vedere că libertatea persoanei este un drept fundamental, pentru restrângerea acestui drept era nevoie de existența unei legi care însă nu exista.

Un alt mijloc utilizat de autorități la debutul pandemiei, pentru a penaliza persoanele care nu respectă măsurile, a fost declarat neconstituțional pentru că a fost introdus prin ordonanță de urgență. 300.000 de amenzi în valoare de circa 600 de milioane de lei au fost acordate în perioada stării de urgență. În luna mai 2020, Curtea Constituțională a declarat drept neconstituționale prevederile care permiteau aplicarea acestor sancțiuni, unul dintre motive fiind „stabilirea faptelor este lăsată, în mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator”.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro