Energia nucleară ar putea fi salvarea Europei din criza energetică, dar specialiștii avertizează: „Este scump”

Însă blocarea efectivă a Strâmtorii Ormuz, în contextul războiului dintre SUA și Iran, a scos în evidență vulnerabilitatea continentului la perturbarea importurilor de energie, iar energia nucleară ar putea oferi Europei o soluție de salvare.

SUA, China și Franța, cei mai mari producători de energie nucleară din lume

Directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol, declara recent că energia nucleară va primi un „impuls” în urma crizei de aprovizionare și a îndemnat guvernele să își consolideze reziliența prin surse alternative de energie.

Energia nucleară produce semnificativ mai puține emisii decât combustibilii fosili, centralele ocupă spațiu redus, iar reactoarele sunt extrem de fiabile în toate condițiile meteorologice.

„Cred că energia nucleară trebuie să joace un rol major în rezolvarea acestei probleme pentru Europa”, a declarat Chris Seiple, vicepreședinte al diviziei de energie și regenerabile din cadrul Wood Mackenzie.

SUA, China și Franța sunt mai bine poziționate pentru a face față șocului de aprovizionare provocat de război, în mare parte deoarece sunt cei mai mari trei producători de energie nucleară din lume.

Peste 60% din necesarul energetic al Franței vine din energia nucleară

„Dacă nu ai o sursă naturală de energie, atunci costurile vor fi mai mari pentru a o importa sau va trebui să dezvolți, într-o anumită măsură, energia nucleară”, a declarat Michael Browne, strateg global de investiții la Franklin Templeton.

„Este scumpă, dar foarte eficientă, așa cum a demonstrat Franța. Prețurile energiei în Franța sunt semnificativ mai mici decât în Germania”, a continuat Michael Browne.

Franța este exemplul principal în acest domeniu, peste 60% din necesarul său energetic fiind acoperit de energia nucleară.

Ministrul coreean al Climei: energia nucleară și sursele regenerabile, pilonii viitorului sistem energetic

Tot mai multe țări iau măsuri. Războiul din Iran reprezintă „un punct de cotitură important” pentru Coreea de Sud în direcția reducerii dependenței de petrol și orientării către alternative, potrivit ministrului Climei, Kim Sung-hwan.

Într-un interviu acordat CNBC, acesta a declarat că energia nucleară și sursele regenerabile vor constitui „cei doi piloni principali” ai viitorului sistem energetic.

Se ridică astfel întrebarea dacă alte țări europene, precum Regatul Unit și Germania, care timp de decenii au renunțat treptat la reactoare, vor încerca să își dezvolte capacitățile nucleare pentru a se proteja mai bine de viitoare șocuri de aprovizionare.

Centralele nucleare, o perspectivă pe termen lung

Analiștii consideră că există argumente solide pentru creșterea rolului energiei nucleare în strategia energetică a țărilor europene.

În 2025, energia nucleară reprezenta doar 11,8% din mixul energetic al Europei, în timp ce petrolul și gazele depășeau peste o treime, potrivit datelor Eurostat.

„Cea mai simplă modalitate de a asigura securitatea energetică este diversificarea surselor. Greșeala făcută de Germania și de multe alte țări europene a fost să pună ideologia pe primul loc, considerând că energia nucleară este ceva negativ”, a declarat Adnan Shihab-Eldin, cercetător asociat la Institutul Oxford pentru Studii Energetice.

Totuși, construirea și punerea în funcțiune a centralelor poate dura decenii. Centrala Hinkley Point C din Regatul Unit – primul reactor nuclear construit acolo în peste 30 de ani – a început lucrările în 2016 și nu este așteptat să fie finalizată decât spre sfârșitul deceniului.

Aceasta va furniza energie electrică pentru 6 milioane de oameni și va acoperi aproximativ 7% din consumul țării.

Cercetător: În afară de SUA și Europa, restul lumii a făcut centrale nucleare la preț bun

Reactorul Flamanville 3 din Franța, inaugurat în 2024, a avut nevoie de 17 ani pentru a deveni operațional.

„Până când o centrală nucleară aprobată astăzi va intra efectiv în funcțiune, peisajul energetic ar putea arăta foarte diferit. Proiectele de energie regenerabilă pot fi realizate mult mai rapid”, a declarat Chris Aylett, cercetător la Centrul pentru Mediu și Societate din cadrul Chatham House.

Cheia succesului proiectelor nucleare europene, potrivit lui Seiple, este găsirea unor metode mai ieftine de construcție, ceea ce ar putea însemna utilizarea tehnologiilor mai accesibile din China.

„În afara SUA și a Europei, restul lumii a găsit modalități de a construi centrale nucleare la costuri competitive. Este mai degrabă o chestiune de reglementare și de formare a forței de muncă”, a adăugat el.

Totuși, cooperarea în acest sens pare puțin probabilă.

„În principiu, colaborarea cu firme chineze pentru dezvoltarea energiei nucleare în Europa ar putea fi mai ieftină și mai rapidă, dar pare dificil de realizat din punct de vedere politic, din cauza preocupărilor legate de securitate și de pierderea industriilor strategice”, a adăugat Aylett.

Percepția publică, afectată profund de Cernobîl și Fukushima

Cele mai grave două accidente nucleare din istorie – accidentul de la Cernobîl și accidentul de la Fukushima – au afectat profund imaginea acestei tehnologii în rândul publicului, determinând politicienii să închidă proiecte.

Însă a doua criză energetică a Europei din ultimii patru ani ar putea schimba atitudinea publicului, potrivit lui Aylett.

„Energia nucleară este percepută ca o sursă internă de energie, deoarece lanțul său de aprovizionare nu este la fel de expus la tensiunile geopolitice și la șocurile de preț precum petrolul și gazele. Și climatul politic este în mod clar mai favorabil, guvernele din Europa și din alte regiuni reanalizând moratoriile anterioare și angajându-se să promoveze energia nucleară”, a spus el.

Totuși, pregătirea generațiilor viitoare pentru a înțelege complexitatea dezbaterii privind energia nucleară „nu este pentru cei slabi de inimă”, a avertizat Shihab-Eldin.

„Nu poți intra și ieși pur și simplu din acest domeniu, este nevoie de educație, pentru că doar prin educație publicul va susține politicienii, iar politicienii vor răspunde publicului”, a conchis cercetătorul Adnan Shihab-Eldin.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE