MENIU CAUTĂ
14 Mar. 2018 13:00 , de Paul Barbu

EXCLUSIV Afacerea „cămine culturale” pe banii statului. De la tradiții la „nunți, botezuri, cumetrii”

Distribuie

Dacă în urmă cu trei decenii, România avea peste 7.000 de cămine culturale, acum statul nu mai știe câte are, din varii motive. A pierdut gestiunea acestora fie pentru că, unele au fost concesionate, fie au fost transformate, dar cu toate acestea, anual toarnă sute de milioane de lei, din fonduri naționale și europene, în recostrucția și reabilitarea celor rămase pentru „păstrarea și continuitatea tradiției românești”.

Sub această motivare, căminele culturale de la comună și sat, câte mai sunt ele, au ajuns să fie, din locuri în care se țin sărbătorile satelor în locații pentru nunți, botezuri și cumetrii. Asta în cazul celor care au rămas în picioare, pentru că nu puține sunt cazurile în care căminele culturale, reabilitate cu milioane de lei din banii statului au revenit la starea jalnică din cauza lucrărilor prost făcute.

Dacă ne uităm pe site-ul Companiei Naționale de Investiții, vom vedea că pentru fiecare cămin cultural, indiferent de locația acestuia, se investesc cel puțin 500.000 de lei pentru fiecare cămin cultural. Sunt unele pe lista de investiții ale căror sume depășesc și două milioane de lei.

Avem unde să dansăm chiar daca wc-ul e în fundul curții

În momentul de față, Compania Națională de Investiții se laudă pe propriul site că a gestionat reabilitarea a 64 de cămine culturale în 2017 și a 97 de cămine culturale, în 2016. Într-un răspuns acordat  de fostul premier, Mihai Tudose senatorului USR, Dan Lungu, fostul șef al executivului scrie că în perioada 2010-2015, au fost reabilitate decât 85 de cămine culturale.

Și privind la ultimii doi ani, 2016 și 2017, vedem că pe lista Companiei Naționale de Investiții, banii se bagă și într-o urgență reală a satelor, cea de creare a sistemului de apă și canal, numai că banii învestiți sunt de zeci de ori mai puțin pentru un număr de proiecte de 12-14 ori mai mic decât cel al căminelor culturale.

Comparație vine în condițiile în care, jumătate din populația României trăiește în mediul rural. Mai mult, potrivit statisticilor stabilite în timpul recensământului din 2011, aproape jumătate dintre locuințe nu sunt racordate la rețeaua de apă și canal publică.

De menționat este că am solicitat un interviu cu executivul Companiei naționale de Investiții dar am fost refuzați.

Nu se știe câte cămine avem, dar le reabilităm

La începutul acestui an, Ministerul Culturii și Identității Naționale trimitea un răspuns, aceluiași senator, la o interpelare în care spunea „ministerul nu deține o bază de date care să reflecte situația actuală a căminelor culturale, însă constinuirea unui astfel de mijloc de gestiune a evidenței acestora se află printre prioritățile noastre'.

Același răspuns în dădea și premierul Tudose, cu jumătate de an mai devreme, dar ceva mai complet. „Situația actuală a căminelor culturale este neclară. Studiile regăsite în Strategia de Dezvoltare Teritorială a României 2014 atrag atenția asupra faptului că lipsa datelor statistice actuale, la nivel național, privind numărul căminelor culturale și localizarea acestora în teritoriu, face dificilă analizarea acestui tip de infrastructură culturală'.

Cămine culturale fără activitate

Folosind date din Anuarul statistic al României 1991, studiile pentru strategia de Dezvoltare Teritorială a României 2014 menționează faptul că „în anul 1990 exista un total de 7110 cămine culturale, din care 2668 comunale și 4442 de filiale sătești'.

„În volumul Atlas sociologic rural regăsim, pe baza datelor furnizate de Ministerul Culturii și Cultelor (denumirea ministerului la acea perioadă), pentru 2002, următoarele informații: Din totalul de 6147 de cămine culturale existente în 2002 doar în 1874 (30,5%) se desfășoară activități culturale, iar în mai mult de două treimi (69,5%) nu au loc astfel de activități… Ultimul an pentru care există date oficiale cu privire la situația căminelor culturale este anul 2005', se mai arată în răspunsul fostului premier Tudose către senatrul Dan Lungu.

Tot în acest document se mai arată că „într-o propunere politică publică, numită Creșterea calității vieții în mediul rural și mic urvan din perspectiva serviciilor culturale, dintr-un total de aproxitiv 5644 de cămine culturale din mediul rural, 204 au menționat că au activități din domeniul patrimoniului cultural imaterial'.

Și ca un ultim, paragraf în răspunsul lui Mihai Tudose, se menționează că, România avea în 2016, 2861 de comune, deci numărul de cămine culturale ar trebui să graviteze în jurul acestui număr.

 

 

Loading...
Comentarii