EXCLUSIV | Autoritatea pentru Protecția Datelor spune că Regulamentul GDPR nu se aplică Jandarmeriei. Când pot fi făcute publice informațiile personale
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Regulamentul european pentru protecția datelor personale (GDPR) nu se aplică Jandarmeriei, spune Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor (ANSPDCP) într-un răspuns oficial la o solicitare adresată de către ziarul Libertatea.
Cuprins:
Reamintim, Jandarmeria refuză să spună cine este ”bărbatul” în alb care coordona activitatea jandarmilor în timpul violențelor de vineri seara, de la mitingul diasporei.
Jandarmeria a anunțat prin Marius Militaru, purtătorul său de cuvânt, că nu poate confirma dacă ”bărbatul în alb” este Paraschiv, invocând regulamentul GDPR privind protecția datelor personale, potrivit Hotnews.
Încercând să facă lumină în acest caz, Libertatea a adresat o solicitare oficială Autorității pentru Potecția Datelor pentru a vedea dacă Jandarmeria are dreptul să se prevaleze de GDPR pentru a nu furniza aceste informații. Libertatea a solicitat răspuns la trei întrebări:
1- Este justificată folosirea regulamentului GDPR în refuzarea accesului la informații de interes public în baza legii 544/2001, mai ales ca au fost peste 400 de răniți în confruntările dintre Jandarmerie și protestatari?
2- Instituțiile din domeniul siguranței publice se supun GDPR sau legilor lor separate în privinta informațiilor?
3- Să înțelegem că de acum orice nume cerut public de către presă sau societatea civilă nu va mai fi furnizat de către nicio instituție?
Răspunsul Autorității pentru Protecția Datelor este setat astfel pe trei paliere.
Când pot fi făcute publice datele personale
În esență, aceasta spune că regulamentul GDPR privind protecția datelor nu se aplică Jandarmeriei. Pe de altă parte, tot instituția spune că, în conformitate cu legea 544/2001 privind accesul la informațiile publice datele, personale pot fi acordate.
”Conform art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, informaţiile deţinute de către o autoritate sau instituţie publică cu privire la datele personale ale unui cetăţean pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice”, arată Autoritatea privind Datele Personale.
Cum toată România se întreabă cine a coordonat acțiunea, mai ales că jandarmii sunt acuzați de acte de violență și există deja un dosar la Parchetul Militar, este logic că această ”exercitare” ar fi de interes public.
Numai că tot Autoritatea Datelor susține că trebuie realizată o analiză, iar această analiză o face entitatea care deține datele. Adică Jandarmeria.
”Legat de afectarea capacității de exercitare a unei funcţii publice, această analiză se efectuează de către entitatea care deține informațiile și care va decide dezvăluirea (sau nu) acestora, raportată, spre exemplu, la funcția pe care o îndeplinește persoana respectivă, datele care vor fi dezvăluite, în ce măsură acestea afectează capacitatea de exercitare a funcției, scopul solicitării acestora, etc. În măsura în care situația nu face obiectul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, devin aplicabile dispozițiile art. 12 alin. (1) lit. d) din aceeași lege. Aceste dispoziții stabilesc faptul că se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii”.
Regulamentul GDPR nu se aplică Jandarmeriei
În privința GDPR, Autoritatea Datelor arată că regulamentul respectiv nu se aplică instituțiilor din domeniul securității publice și nici în justiție.
«Astfel, în ceea ce privește aplicabilitatea Regulamentului (UE) 2016/679 - Regulamentul general privind protecția datelor (RGPD), art. 2 din acest regulament, intitulat ”Domeniul de aplicare material”, stabilește următoarele:
”(1) Prezentul regulament se aplică prelucrării datelor cu caracter personal, efectuată total sau parţial prin mijloace automatizate, precum şi prelucrării prin alte mijloace decât cele automatizate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidenţă a datelor sau care sunt destinate să facă parte dintr-un sistem de evidenţă a datelor.
(2) Prezentul regulament nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal:
a) în cadrul unei activităţi care nu intră sub incidenţa dreptului Uniunii;
b) de către statele membre atunci când desfăşoară activităţi care intră sub incidenţa capitolului 2 al titlului V din Tratatul UE;
c) de către o persoană fizică în cadrul unei activităţi exclusiv personale sau domestice;
d) de către autorităţile competente în scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi penale a infracţiunilor, sau al executării sancţiunilor penale, inclusiv al protejării împotriva ameninţărilor la adresa siguranţei publice şi al prevenirii acestora.”»
Directivă separată, aflată la stadiul de proiect de lege
În acest caz se aplică o altă directivă europeană. Numai că aceasta este la stadiul de proiect de lege în România.
”În ceea ce privește activităţile de la art. 2 alin. (2) lit. d), acestea sunt reglementate printr-un act juridic specific al Uniunii, şi anume Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European şi a Consiliului.
Transpunerea acestei directive se realizează prin propunerea de Lege privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale şi combaterea infracţiunilor sau al executării pedepselor şi privind libera circulaţie a acestor date (L386/2018)”, se arată în răspuns.
Astfel, art. 1 din propunere stabilește următoarele:
”(1) Prezenta lege reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal în scopul realizării activităţilor de prevenire, descoperire, cercetare, urmărire penală şi combatere a infracţiunilor, de executare a pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum şi de menţinere şi asigurare a ordinii și siguranței publice de către autoritățile competente, în limitele competențelor stabilite prin lege. (2) Prelucrarea datelor cu caracter personal pentru realizarea activităţilor de menținere și asigurare a odinii publice se realizează numai dacă acestea sunt prevăzute de lege și sunt necesare pentru prevenirea unui pericol cel puţin asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii unei persoane ori a proprietăţii acesteia, precum şi pentru combaterea infracțiunilor.”
Legea separată pentru Ministerul de Interne
Dar nu se termină aici totul, căci structurile din cadrul Ministerului de Interne au și o lege proprie. Iar în aceasta se menționează că datele cu caracter personal se pot da numai dacă există o obligație legală sau dacă cere fix Autoritatea pentru Date Personale. Concomitent, datele nu se pot acorda dacă persoana în cauză nu își dă acordul.
”Cu toate acestea, în prezent este în vigoare Legea nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor în activităţile de prevenire, cercetare şi combatere a infracţiunilor, precum şi de menţinere şi asigurare a ordinii publice, republicată. Precizăm faptul că, în ceea ce privește prelucrarea datelor de către structurile/unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor. Referitor la condițiile de comunicare a datelor, acestea sunt stabilite de art. 9 din Legea nr. 238/2009, astfel:
”(4) Comunicarea datelor cu caracter personal către entităţi de drept privat care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României se efectuează numai dacă există o obligaţie legală expresă sau cu autorizarea Autorităţii naţionale de supraveghere. (5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), comunicarea datelor cu caracter personal către entităţi de drept privat care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României sau în afara acestuia este permisă dacă persoana vizată şi-a dat consimţământul în mod expres şi neechivoc pentru comunicarea datelor sale sau dacă este necesară pentru a preveni un pericol grav şi iminent cel puţin asupra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii unei persoane ori a proprietăţii acesteia sau a unei alte persoane ameninţate.”
În consecință, Paraschiv poate refuza să spună dacă el este în fotografiile sau filmulețele de pe internet.
Cum rămâne cu numele procurorului?
Pe de altă parte, deși Jandarmeria reclamă că numele celui care a coordonat acțiunea de dispersare a protestatarilor reprezintă o informație personală, aceeași instituție a prezentat numele procurorului care s-ar fi sesizat și și ajuns în Piața Victoriei. Este vorba de Bogdan Pîrlog.
Mai jos prezentăm întreg documentul primit din partea Autorității de Protecție a Datelor.
