Editorial de Claudiu Săftoiu. Fără aliați loiali la vot, PNL alege soluția disperării: susținerea din stradă a moțiunii de cenzură

Liderul liberal, Ludovic Orban, a declarat săptămâna trecută, înainte chiar de citirea textului în parlament, că partidul său l-a și desemnat premier al noului guvern, dacă moțiunea trece. Prin această pre-condiție, practic șansele ca eventualii parteneri de moțiune să voteze masiv pentru căderea guvernului Dăncilă s-au prăbușit. La rândul lui, Victor Ponta le-a spus liberalilor că e de acord să o dea jos doar pe doamna Dăncilă, dar să accepte formarea unui alt guvern PSD-ALDE nou-nouț, la care să intre și formațiunea ”Pro România”, cea venită pe turnanta trădării, din marele partid PSD. Evident, Ponta a făcut o propunere la cacealma, cinică, inacceptabilă. Iar liderul UDMR, Kelemen Hunor, a dezvăluit că nu a primit nimic de la Ludovic Orban: nici un program alternativ de guvernare, nici poziții într-un eventual nou guvern. Și, probabil, nici eventuale asigurări pentru legi cu bătaie lungă, autonomistă.

O lecție încă neînvățată – pregătirea și oportunitatea depunerii moțiunii de cenzură

Avertizam, într-un editorial recent, că de pregătirea avanscenei unei moțiuni de cenzură depinde chiar succesul acesteia. Un document politic agreat din timp de partenerii posibili, cu argumente politice și de natură economică asumate în prealabil, cu un proiect de guvernare cu termene și responsabilități aprobate în comun, cu o propunere de cabinet alternativ și cu o dispunere echilibrată a reprezentanților politici ar fi reprezentat un bun început în creionarea unui tip de acțiune politică unită a opoziției, atâta cât este ea. Nu s-a întâmplat așa. Unde mai pui că nici majoritatea parlamentară nu a dat semne de slăbiciune la vot, în săptămâna votului la moțiune. De ce am ajuns aici? Vocile opoziției evoluează disparat, în parlament. PNL își face loc prin poziții de autoritate, utilizează tot arsenalul parlamentar de opoziție, și cere recunoașterea întâietății, numeric și doctrinar. Pretinde că face cea mai eficientă și reală opoziție, și cere să ducă doar el steagul opoziției române. USR-ul a preferat să animeze activitatea forului legislativ cu evenimente de tip stradal – pancarte, scandări, grupuri civice arțăgoase, înregistrări live cu scene rușinoase, penibile. PMP s-a mulțumit cu discursurile ironice și băscălioase ale fostului său președinte. Neafiliații lui Victor Ponta jinduiesc la guvernare, și nu vor face niciodată jocul opoziției. Reprezentanții minorităților naționale, stau veșnic la umbra majorității parlamentare, oricare ar fi aceasta, și nu reprezintă o miză. Într-un cuvânt, deși obligatorie ca gest politic, moțiunea de cenzură a liberalilor este lipsită de interes, pentru mai toată lumea. Oricum, aritmetica parlamentară impacabilă nu i-ar fi dat șanse, în lipsa unor probleme foarte mari, din tabăra majorității.

Recomandări

Rezultate oficiale BEC alegeri parlamentare 2024. PSD conduce, trei partide suveraniste în viitorul parlament

Soluția presiunii din stradă – un subterfugiu al dificultăților opoziției de a se impune în parlament

Tot ce mai poate face PNL acum este să mobilizeze o susținere din stradă a moțiunii de cenzură, dacă în parlament nu reușește să adune voturi. Personal, sunt adeptul luptei politice, exclusiv cu arme politice, în foruri politice – parlament, dezbateri politice în mass media, campaniile din ușă în ușă, etc. – la care se adaugă aliați afini ideologic, din rândul cetățenilor. Aceștia au dreptul și pot manifesta oricând, pentru orice partid legal constituit, dar fără să fie ghidonați de partide. Nimic nu justifică înlocuirea impotenței la vot, care trebuie asumatăde politicieni, cu scandările străzii. Dacă alegerile din 2016 ar fi fost abordate matur și responsabil de partidele de opoziție, nu s-ar fi ajuns aici. O majoritate hămesită, mincinoasă, arogantă, zdrobitoare a debalansat dramatic voturile din parlament. PNL și partidele de opoziție coboară în stradă, pentru că nu au reușit să ocupe Parlamentul, în 2016. Recursul la ajutorul străzii este un gest de neputință, înainte de a fi un gest de bună conduită civică și democratică, împotriva unui grup autocrat și agresiv, reprezentat de PSD-ALDE.

Recomandări

Rezultate Exit Poll alegeri parlamentare 2024. „Suveraniștii” au 30% din locurile din Parlament

Rateurile sistemului politic românesc scoate oamenii în stradă

În plin proces de acomodare la valorile societăților democratice europene, politica și politicienii români dau tot mai multe rateuri. Și atunci, apelează tot la scoaterea în stradă a cetățenilor, pentru echilibrarea balanțelor de putere dintre formațiunile parlamentare. Nu e de mirare că strada, forța ei de intimidare, reprezintă un ultim refugiu al politicienilor care nu știu să colaboreze, în folosul binelui general. S-a ajuns ca mii de oameni să își sacrifice timpul personal, pentru a susține partide și politicieni a căror sarcină de serviciu este chiar acesta: să lucreze împreună, deși de pe poziții adverse, pentru mai binele societății.

Mulțimile de susținători ai opoziției și puterii privesc cu mânie spre Parlament

Pesediștii au anunțat că vor aduce în stradă mai mulți susținători civici, pentru a demonstra opoziției că și ei știu ce e aceea o mobilizare de partid. Evident, electoratele opoziției și ale puterii nu se aseamănă defel, ca opțiuni, ca așteptări. Dar, cu siguranță, se aseamănă fizic: sunt tot o mulțime care scandează și spune NU. În ciuda eforturilor, corul civic din jurul parlamentului nu va muta un singur vot, dintr-o tabără în alta. Cele peste 80 de voturi necesare nu vor apărea. În schimb, ura din societate crește pe zi ce trece. Potențată de politicienii întorși unul, cu spatele la celălalt.

Recomandări

Starea PNL, la cald. Prăbușirea nu a putut fi oprită de mitul Bolojan. Cel mai prost rezultat din ultimii 20 de ani

Claudiu Săftoiu (autorul este doctorand în informații și securitate națională la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”. A fost Președinte-Director General al Televiziunii Române (2012 – 2013). A fost Director al Serviciului de Informații Externe (2006-2007). A fost consilier prezidențial (2004-2006). A publicat numeroase materiale de presă (interviuri, comentarii, analize politice și sociale, ca redactor șef-adjunct la ”Evenimentul Zilei” (1995-1998), ”Privirea” (1999-2000), ”Oameni în top” (2000-2003). A lucrat la PRO-FM, Radio Total (1991-1994). A fost trainer de presă la Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) și la Fundația pentru Pluralism (FpP), în perioada 2000-2004) și consultant politic în mediul privat. Este autor al primului manual de jurnalism politic din România: ”Jurnalismul politic – manipularea politicienilor prin mass-media, manipularea mass-media de către politicieni” (Editura Trei, 2003).

Vezi rezultate exit poll alegeri parlamentare 2024 și urmărește rezultatele alegerilor pentru Parlamentul României!
 

Urmărește-ne pe Google News