Tradiția spune că în dimineața de Ajun cel mai vârstnic bărbat din familie merge pe câmp și taie un trunchi de stejar, iar spre seară îi dă foc. În unele sate din Timiș se mai păstrează acest obicei, iar în orașe toți sârbii se adună în curtea bisericii.
La fel și la Timișoara, unde adunarea se strigă sâmbătă, în Ajun, în curtea Catedralei Ortodoxe Sârbe din Piața Unirii. Trunchiul de stejar numit „badnjak” este aprins la ora 17.00, acest obicei însemnând arderea păcatelor și înălțarea spre Lumină. Cu cât flăcările se înalță mai mult, cu atât mai mult se crede că Dumnezeu este mai îndurător cu făpturile Sale.
După arderea copacului, credincioșii sârbi merg la Vecernie, urmând să plece de la biserică cu crenguțe din stejar cu paie, ale căror ramuri semnifică puterea și tăria cu care va fi întâmpinat noul an și ale căror paie simbolizează locul unde s-a născut Iisus. Se spune că dacă au crenguțe în casă pe perioada sărbătorilor de iarnă, atunci vor avea sănătate, tărie și putere până la Crăciunul viitor.
Pentru sârbi nu există Crăciun fără prăjitura „cesnica”, în care se pune, de obicei, un bănuț. Tradiția spune că cel care-l găsește va avea noroc tot anul.
Sârbii umplu masa de Crăciun cu preparate din pește, baigli cu nucă, mac și stafide, dar și plăcintă cu multă nucă și miere. Asta înseamnă că anul care vine trebuie să fie dulce și blând.
În România, Crăciunul și Revelionul pe rit vechi sunt sărbători celebrate de bisericile sârbești, de cele ucrainene, dar și de cele rusești, precum și de Patriarhia Ierusalimului și de monahii de la Muntele Athos, Nașterea Domnului fiind sărbătorită cu o întârziere de 13 zile față de stilul nou.
Citește și: Nu mai există ”gerul Bobotezei”. Specialiștii avertizează: ”Joaca de-a Dumnezeu e periculoasă!”
Trimite celor dragi mesaje de Anul Nou 2025, iar pentru cei sărbătoriți pe 1 ianuarie, vezi urări de Sfântul Vasile 2025!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro