Sindicatele vorbesc despre „exasperarea socială a țării față de Președintele Republicii” la protestele din Franța

250.000 de oameni au participat la protestele din Franța, conform CGT (Confederația Generală a Sindicatelor) – la cele 550 de mitinguri și 262 de blocaje înregistrate miercuri, la ora 17:45, în toată Franța, în cadrul acțiunii „Blocați totul”, iar Centrul Operațional Interministerial de Gestionare a Crizelor (Cogic) a înregistrat „267 de incendii stradale”.

În total, au fost efectuate 473 de arestări, inclusiv 203 la Paris, și 339 de persoane au fost reținute, inclusiv 106 în capitală, forțele de ordine invocând „prezența a numeroși activiști radicali în cadrul demonstrațiilor”, care au provocat „tulburări ale ordinii publice”.

„Situația este deosebit de tensionată în Rennes, Nantes și Paris, unde au fost emise avertismente în urma atacurilor ofițerilor de ordine”, a declarat ministerul. 13 membri ai poliției au fost răniți ușor.

Sindicatul CGT consideră că greva a fost bine susținută în multe sectoare, cu zeci de mii de greviști în spitale, cel puțin 10.000 de greviști în Departamentul Finanțelor Publice, 25% dintre greviștii de la SNCF și câteva zeci de săli de spectacole, muzee și servicii publice culturale afectate. Pentru sindicat, succesul mobilizării confirmă „exasperarea socială a țării față de Președintele Republicii și strategia de forță constantă a angajatorilor”.

CGT, care „a denunțat ferm strategia de aplicare a legii desfășurată de ministrul de interne demisionar”, a cerut grevă pe 18 septembrie.

Laure Beccuau, procurorul din Paris, a anunțat miercuri, în jurul orei 17:00, că au fost efectuate 199 de arestări în capitală, cu inclusiv 99 de cetățeni aflați în custodia poliției. Arestările au legătură cu „daune aduse Statuii Republicii”. „Șase minori au fost arestați”, a adăugat ea.

În ceea ce privește incendiul care a avariat fațada unei clădiri din centrul Parisului, miercuri după-amiază, procurorul a anunțat deschiderea unei anchete pentru „daune provocate de incendiu” pentru a stabili „împrejurările” în care a izbucnit incendiul. „Având în vedere informațiile actuale, ar fi putut fi un incendiu accidental provocat de intervenția forțelor de ordine”, a adăugat ea.

4,14% dintre funcționarii publici de stat au intrat în grevă miercuri, reprezentând aproximativ 38.000 de angajați, majoritatea fiind din sistemul național de învățământ, conform cifrelor Ministerului Funcției Publice de la prânz. Prin urmare, mobilizarea pare să aibă puțin sprijin în rândul celor 5,8 milioane de angajați din sectorul public.

În sectorul național al educației sunt 29.000 de greviști, iar ministerul a anunțat, de asemenea, o rată a grevei de 6,8% în serviciul public spitalicesc (FPH) și de 4,20% în serviciul public teritorial (FPT).

Spre comparație, în timpul ultimei mobilizări de amploare din 5 decembrie 2024, sub guvernul lui Michel Barnier, 18,61% dintre angajații FPE au fost în grevă la prânz și 19% la sfârșitul zilei, la apelul unei organizații intersindicale largi.

În afară de CGT, principala forță sindicală din întregul serviciu public, și de Solidaires, sindicatele nu au cerut în mod clar mobilizare și grevă pe 10 septembrie, majoritatea organizațiilor preferând să solicite mobilizare pe 18 septembrie.

În timp ce mai multe tensiuni au fost observate în cartierul Strasbourg-Saint-Denis din Paris, miercuri după-amiază, în timpul protestelor legate de mișcarea „Blocați totul”, o altă adunare are loc în prezent pașnic în Place de la République.

„Nu suntem nici de dreapta, nici de stânga, suntem de jos și îi căutăm pe cei de sus”, scria pe pancarta lui Lionel, Stéphanie, Leane și Juliette în Clermont-Ferrand, arată Le Monde.

Lionel, soția sa, Stéphanie, și fiica lor, Leane, în vârstă de 22 de ani, au mers să demonstreze ca familie, alături de Juliette, în vârstă de 23 de ani, cea mai bună prietenă a lui Leane. Toți sunt în grevă. Își pregătiseră pancarta împreună încă de duminică. Unul dintre ei rezumă motivul prezenței lor: „Nu suntem nici de dreapta, nici de stânga, suntem de jos și îi căutăm pe cei de sus”. Lionel lucrează la Gamm Vert, Stéphanie este tehnician de laborator la un producător de cereale, Léane este animatoare penr activități extrașcolare, iar Juliette este vânzătoare de bijuterii. Sunt foarte conectați la politică și informați. Îngrijorați de „acest guvern de dreapta care cochetează din ce în ce mai deschis cu extrema dreaptă”.

  
 
 
 
 
 
 
View this post on Instagram
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
A post shared by Brut. (@brutofficiel)

La Marsilia, ultimele grupuri autonome care mărșăluiau prin centrul orașului par să se fi destrămat până la mijlocul după-amiezii, după mai multe ciocniri cu forțele de ordine, în special în jurul gării Saint-Charles și al cartierului Longchamp. Însă tensiunile au escaladat în jurul gării principale din Marsilia în jurul orei 16:00.

Sediul poliției, al cărui ultim raport a raportat șapte arestări pentru violență împotriva unui funcționar public, rebeliune, aruncarea de proiectile și vandalism, a insistat că rămâne „vigilent”.

Marșul, marcat de o prezență puternică a sindicatelor CGT, FSU și Sud, precum și de delegații puternice din partea La France Insoumise și a Partidului Comunist, a reunit 8.000 de persoane la începutul zilei, potrivit autorităților. Această cifră, însă, a părut a fi subestimată când manifestanții au ajuns în fața sediului regional. Potrivit CGT, erau 80.000 de persoane.

La Lyon, erau în jur de 8.000 de persoane, potrivit prefecturii, iar la Montpellier, în jur de 6.000, potrivit autorităților. Demonstrațiile au avut loc inițial pașnic. Până la mijlocul după-amiezii, au fost raportate explozii în centrul orașului, unde protestatarii atacau magazinele.

În Montpellier, procesiunea a reunit aproape 6.000 de protestatari, potrivit prefecturii. „Protestatarii au fost opriți de ofițerii CRS la capătul străzii Rue de La Loge.

Poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea după ce a fost avertizată, în timp ce o parte din mulțime, cu fețele acoperite, au scandat replici ostile împotriva poliției și au aruncat proiectile (în special sticle de sticlă).

Tunul cu apă a fost folosit pe Place de la Comédie pentru a-i dispersa pe cei mai hotărâți indivizi”, a detaliat prefectura într-un comunicat de presă. În prezent, în zona Comédie se află aproximativ 1.500 de protestatari.

Liceele au fost evacuate, cu excepția liceului Georges Clémenceau, unde blocada continuă. Universitatea Paul Valéry Montpellier 3 este parțial blocată, dar cursurile pot avea loc în continuare în unele clădiri.

La Toulouse, protestul care a pornit de pe Allées Jean-Jaures în jurul orei 14:30, cu cel puțin 10.000 de persoane, este strict controlat de forțele de poliție, care îi încetinesc înaintarea. Tensiunile au început să crească în jurul orei 16:00, odată cu primele rafale de gaze lacrimogene, potrivit Le Monde.

La Rennes, cel puțin 10.000 de persoane se adunaseră până la prânz. Până la mijlocul după-amiezii, o operațiune polițienească masivă era în desfășurare pentru evacuarea Place Sainte-Anne, care e în prezent scăldată într-un nor de gaze lacrimogene.

La Valence, aproape 2.500 de protestatari au manifestat, de asemenea, potrivit prefecturii. Aproximativ 300 de persoane care blocau șinele la gara TER, întrerupând traficul, au fost evacuate. Un tren care transporta 25 de pasageri a fost blocat mai mult de trei ore în apropierea orașului. La ieșirea sudică a orașului, pietonii au intrat pentru scurt timp pe A7, potrivit Vinci Autoroutes.

Mult fum s-a ridicat la scurt timp după ora 16:00 de pe fațada unei clădiri cuprinse de flăcări, în apropiere de Place du Châtelet, iar pompierii au lucrat pentru a stinge incendiul în timp ce poliția a evacuat zona înconjurătoare.

Centrul comercial Forum des Halles, care găzduiește și un cinematograf, o piscină și restaurante, și-a închis porțile în jurul orei 15:00, în timp ce protestatarii din mișcarea Block Everything s-au adunat în zonă. Stațiile de metrou și RER Châtelet-les-Halles au fost, de asemenea, inaccesibile miercuri după-amiază.

Afară, unele restaurante și cafenele au rămas deschise. Mulți tineri s-au adunat pașnic în jurul Fântânii Innocenților, iar polițiștii au efectuat verificări în curtea Forumului des Halles.

Manifestații de amploare au avut loc în mai multe orașe, inclusiv Paris, Lille și Rennes, miercuri. Traficul din gara Châtelet-les-Halles din Paris a fost perturbat, iar SNCF a raportat „tentative de ocupare a mai multor gări”. Ministerul de Interne a înregistrat 430 de proteste, majoritatea pașnice, și 295 de arestări în toată Franța, anunță Le Monde.

„Am văzut apariția acestei mișcări în această vară și am vrut rapid să mă alătur ei datorită asemănării sale cu mișcarea «vestelor galbene». Prefer mișcările cetățenești spontane de astăzi”, explică Antoine Derotte, 49 de ani, artist vizual.

„Am decis să nu-mi folosesc cardul bancar astăzi. Numirea lui Lecornu atât de repede m-a rănit foarte tare. Este o provocare din partea lui Macron să facă asta chiar înainea zilei de 10.”

În apropierea gării Saint-Charles din Marsilia, forțele de ordine au împiedicat 700 de persoane să intre în gară, potrivit informațiilor furnizate de Prefectura Poliției.

În jurul gării a fost instituit un important dispozitiv de poliție, iar mirosul puternic de gaz lacrimogen i-a determinat pe mulți călători să se refugieze în interiorul clădirii.

Potrivit ultimului raport comunicat de Ministerul francez de Interne, au avut loc 295 de arestări în toată Franța, dintre care 171 la Paris, potrivit Le Figaro.

La ora 11, erau înregistrate 430 de acțiuni. Printre acestea: 273 de adunări și 157 de blocaje, reunind în total 29.000 de participanți. De asemenea, au fost raportate 105 incendii pe drumurile publice.

În plus, patru membri ai forțelor de ordine s-au ales cu răni.

Protestele au degenerat la Rennes, unde mai multe autobuze au fost atacate și incendiate în timp ce autostrada pe care circulau era blocată de manifestanți. Incidentul s-a petrecut între Rennes și Poitiers.

Sursă video: X/Nexta

Forțele de ordine au fost nevoite să intervină pentru a stinge incendiile și a elibera carosabilul, notează Le Figaro.

🚨 🇫🇷: FAR-LEFT RIOTERS HAVE NOW SET FIRE TO A BUS ON THE RENNES RING ROAD IN FRANCE❗️ https://t.co/7fYaBroPWO pic.twitter.com/8UIGV7YUlV
— BRITAIN IS BROKEN 🇬🇧 (@BROKENBRITAIN0) September 10, 2025
 

Situația a devenit tensionată și în zona Gării de Nord. Manifestanții care se confruntă direct cu forțele de ordine sunt îmbrăcați în negru, purtând măști și cagule, notează BFMTV.

La répression. 

La police matraque très violemment les manifestants réunis près de la Gare du Nord, à Paris.#10septembre2025 #manifestation #onbloquetout #10septembre pic.twitter.com/aWYRQH5ha8
— Cédric Canton (@cedriccanton_) September 10, 2025
 

La Bordeaux, protestatarii s-au adunat. Mii de persoane se află și în Place des Quinconces. Militanții Révolution Permanente scandează „Tineretul îl urăște pe Bruno Retailleau (n.red – ministrul de interne al Franței)” și „Macron demisionează”. 

„Am venit să-mi arăt furia față de această instabilitate permanentă creată de președintele nostru. Sper că manifestația se va desfășura pașnic”, a afirmat un bărbat, venit împreună cu cei doi copii ai săi, conform Le Figaro.

Prefectura regiunii Auvergne-Rhône-Alpes a anunțat, la ora 11:18, că șapte persoane au fost reținute „în această dimineață”. În plus, prefectura a dat asigurării că polițiștii sunt mobilizați pentru „ a dispersa și reține persoanele ostile care participă la manifestații violente”.

#10settembre2025 | Depuis ce matin, les policiers nationaux sont pleinement mobilisés pour débloquer, disperser et interpeller les individus hostiles qui participent à des manifestations sauvages. 

Leur engagement pour assurer la sécurité de nos citoyens est total. 

7 personnes… pic.twitter.com/wfXQusWkHs
— Préfète de région Auvergne-Rhône-Alpes et du Rhône (@prefetrhone) September 10, 2025
 

Pavel Durov, proprietarul Telgram, a declarat că demonstrațiile împotriva politicilor sociale ale lui Macron sunt coordonate prin intermediul aplicației sale de mesagerie: „Sunt mândru că Telegram a devenit un instrument al protestelor din Franța împotriva politicilor eșuate ale lui Macron. După opt ani de neglijare, oamenii s-au săturat de relații publice goale și de pozat — și acum ripostează”.

Între timp, Durov rămâne sub anchetă penală în Franța, ceea ce el numește presiune politică.

80.000 de polițiști au fost mobilizați

Ministrul de Interne, Bruno Retailleau, a anunțat mobilizarea a 80.000 de membri ai forțelor de securitate, dintre care 6.000 doar în Paris.

Numirea lui Lecornu în funcția de premier „este o palmă peste față”, a spus Florent, un protestatar din orașul Lyon, din sud-estul țării, conform France 24.

„Suntem sătui de guvernele sale succesive, avem nevoie de schimbare”, a mai adăugat acesta.

Protestatarii din Lyon au blocat o autostradă care traversează orașul și au dat foc la coșuri de gunoi, în timp ce în orașul Nantes, din vestul țării, poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii.

#BloquonsTout: Protest action is planned today all over #France 🇫🇷

➡️ In #Paris, a few young demonstrators are trying to block the ring road entrances to the capital. 

But the police quickly removed them. 

📍Porte de Montreuil #10septembre #F24 pic.twitter.com/NOEdTv1v0L
— Katrine Lyngsø (@KatrineLyngso) September 10, 2025
 

Protestele „Vestelor Galbene” din 2018 au început ca o reacție la creșterea prețului combustibilului, dar s-au transformat într-o mișcare mai amplă împotriva reformelor economice ale lui Macron. 

Amintim că Sebastien Lecornu (39 de ani), care provine din partidul de centru-dreapta Renaissance, a fost numit marţi seara, de către preşedintele Emmanuel Macron, în funcţia de prim-ministru, în locul lui François Bayrou, care a demisionat în urma pierderii moțiunii de încredere.

Alegerea lui Lecornu pentru funcția de prim-ministru arată că președintele Macron este hotărât să continue cu un guvern minoritar care susţine ferm agenda sa de reforme economice pro-business, în cadrul căreia au fost reduse impozitele pentru întreprinderi şi persoanele bogate şi a fost majorată vârsta de pensionare.

Cine este Sebastien Lecornu

Sebastien Lecornu a ocupat funcţia de ministru al Apărării în mai multe guverne de sub președinția lui Emmanuel Macron, supraveghind creşterea cheltuielilor militare şi contribuind la conturarea viziunii europene în ceea ce priveşte garanţiile de securitate pentru Ucraina în cazul încheierii unui acord de pace cu Rusia. 

Noul prim-ministru francez a intrat în politică la vârsta de 16 ani, făcând campanie pentru fostul preşedinte Nicolas Sarkozy. La 18 ani a devenit primar al orașului Vernon, din Normandia, iar la 22 de ani a devenit cel mai tânăr consilier guvernamental al fostului preşedinte Sarkozy.

Lecornu a părăsit partidul conservator Les Republicains pentru a se alătura în 2017 mişcării politice centriste a lui Macron. Cinci ani mai târziu, el a condus campania de realegere a lui Macron în funcția de președinte al Franței.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE