Doi români, profesori de matematică, și-au depus candidatura pentru Parlamentul Țării Galilor și Consiliul Local Newcastle. Cum funcționează relația candidat-alegător în țările lor de adopție
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Pe 7 mai 2026 sunt programate alegeri locale în Anglia și parlamentare în Scoția și Țara Galilor. Pe listele de candidați sunt înscriși în total 100 de români, iar Libertatea a vorbit cu doi dintre ei.
Cuprins:
- „Nu am intrat în politică din teorie, ci din practică”
- Cum se face politică în Țara Galilor comparativ cu România
- Nicu Ion, candidat la Consiliul Local Newcastle: „Am pornit de jos, făcând diferite munci”
- A realizat primul monument din Marea Britanie pentru victimele rome ale Holocaustului
- De ce sunt alegerile locale din Anglia foarte dificile
Este vorba despre Gabriela Ferguson, care candidează pentru Parlamentul Țării Galilor, și despre Nicu Ion, candidat pentru Consiliul Local din orașul englez Newcastle.
Cu o singură excepție – Gabriela Ferguson înscrisă, din partea Partidului Liberal Democrat, la alegerile pentru Senedd (Parlamentul Țării Galilor), toți ceilalți români candidează în alegerile locale din Anglia, dintre care 60 pentru cele 32 de consilii locale din Londra, iar 39 pentru consilii din restul Angliei. Dintre candidații români, 60 sunt bărbați și 40 femei.
Alegerile pentru Senedd (Parlamentul Țării Galilor) sunt primele care urmează reformei sistemului de vot, care cresc numărul membrilor Senedd de la 60 la 96, adoptă un sistem de vot pe liste de partid, reduc numărul circumscripțiilor la șaisprezece și scurtează durata mandatului de la cinci la patru ani.
„Nu am intrat în politică din teorie, ci din practică”
Gabriela Ferguson locuiește în Țara Galilor de peste 22 de ani și a povestit pentru Libertatea că adaptarea a fost o experiență surprinzător de naturală, care a format-o atât profesional, cât și personal.
„Am venit dintr-un sistem educațional foarte riguros și teoretic, iar aici am descoperit un model diferit, mai centrat pe elev, pe colaborare și pe dezvoltarea gândirii critice. Îmbinarea acestor două perspective mi-a influențat profund stilul de predare și m-a ajutat să devin un profesor mai flexibil, mai adaptabil și mai conectat la nevoile elevilor”, a declarat Gabriela Ferguson pentru Libertatea.
Ea este căsătorită cu un britanic, având doi copii, acum deja adulți - un băiat de 24 de ani și o fată de 22 de ani. Familia Ferguson locuiește în Barry, un orășel pitoresc din Vale of Glamorgan, aproape de Cardiff. Gabriela Ferguson predă matematica într-un liceu din Cardiff și este, de asemenea, examinator specialist pentru A Level în cadrul Pearson Edexcel.
Legat de motivele care au determinat-o să intre în politică și să candideze pentru Parlamentul Țării Galilor, Gabriela Ferguson spune că drumul său către politică a pornit din implicarea directă în comunitate și din experiența sa profesională, având o carieră de peste 20 de ani în educația din Marea Britanie și lucrând full-time ca profesoară de matematică.
În paralel, în timpul liber, s-a dedicat dezvoltării comunității românești din Țara Galilor, prin organizația Romanian Organisation for Community Advancement (ROUCA).
„Nu am intrat în politică din teorie, ci din practică – din dorința de a rezolva probleme reale și de a construi inițiative cu impact concret. Sub umbrela ROUCA, am dezvoltat proiecte precum Romanian School in Cardiff, o școală de weekend pentru copiii din diaspora, și rețeaua Glow Women of Romania. Aceste inițiative mi-au confirmat cât de important este un leadership activ, conectat la nevoile reale ale oamenilor. Sunt membră a Welsh Liberal Democrats de aproape doi ani și mă regăsesc în politicile și valorile promovate de acest partid: incluziune, educație de calitate, sustenabilitate și oportunități echitabile”, adaugă Gabriela Ferguson.
În cadrul partidului, aceasta este implicată activ în Biroul Executiv local din Cardiff precum și în dezvoltarea politicilor publice. Din ianuarie 2026 și-a început mandatul de reprezentant al Țǎrii Galilor în Federal International Relations Committee (FIRC).
De asemenea, este implicată în Liberal Democrat European Group și în Alliance of Liberals and Democrats for Europe (ALDE).
Pentru această activitate de maxim impact într un timp relativ scurt, Gabriela Ferguson fost recompensată cu premiul „Jenny Randerson Future Politician Award”, acordat de Welsh Liberal Democrats.
„Am fost recent propusă de partid pentru această candidatură la Senedd, iar aceasta este prima dată când candidez pentru o funcție publică în Țara Galilor. Consider acest pas o continuare firească a muncii mele în educație, comunitate și politici publice. Candidatura mea reprezintă trecerea de la leadership comunitar la implicare politică directă. Îmi doresc să contribui la politici mai bune, mai incluzive și mai apropiate de oameni, aducând în spațiul public o voce formată în comunitate și ancorată în realitățile acesteia”, explică aceasta.
Cum se face politică în Țara Galilor comparativ cu România
După cum spune Gabriela Ferguson, în Țara Galilor, politica are un ritm și o cultură diferite față de România: „Este, în general, mai ancorată în comunitate, orientată spre dialog și colaborare, cu un proces decizional mai deschis și mai transparent. Societatea civilă are o implicare mai vizibilă, iar accentul cade pe găsirea de soluții prin consens”.
Senedd-ul, Parlamentul Țării Galilor are puteri devoluate, adică poate legifera independent de Parlamentul Regatului Unit în domenii precum sănătatea, educația sau mediul. În schimb, competențe precum imigrația, apărarea sau controlul frontierelor rămân la nivel central, la Westminster. Campania electorală în Țara Galilor este, de regulă, mai puțin zgomotoasă decât în România și mai puțin dominată de confruntări mediatice. Accentul cade pe interacțiunea directă cu cetățenii - campanii door-to-door, întâlniri locale (hustings) și discuții aplicate despre problemele comunității.
Un aspect esențial și nou este schimbarea sistemului de vot: pentru aceste alegeri se introduce pentru prima dată un sistem bazat pe proporționalitate, înlocuind modelul anterior de tip „first-past-the-post”. Acest lucru face foarte probabil ca niciun partid să nu obțină singur majoritatea și încurajează formarea de coaliții.
Până acum, scena politică a fost marcată de o dominație de aproximativ 27 de ani a Laburiștilor din Țara Galilor, fie guvernând singuri, fie în colaborare cu Plaid Cymru, iar uneori în competiție directă cu Welsh Conservatives. Noul sistem ar putea schimba acest echilibru și ar putea duce la o reprezentare mai diversă.
Comunitatea românească din Țara Galilor, de aproximativ 12.000 de persoane, este una activă, implicată și în continuă dezvoltare, după cum subliniază Gabriela Ferguson: „Este o comunitate care reușește să îmbine integrarea cu păstrarea identității culturale”.
Ea dezvăluit și gândurile sale pentru alegerile din 7 mai: „Candidez cu gândul sincer de a da ceva înapoi comunității în care trăiesc de atâția ani și care mi-a oferit atât de mult. Este prima mea candidatură și o privesc ca pe un pas firesc, dar și ca pe o experiență de învățare. Sunt pe locul al doilea pe lista Liberal Democrată din zona mea, în sistem proporțional. Recunosc că nu am avut foarte mult timp pentru campanie, având un job full-time și alte responsabilități, însă m-am implicat atât cât am putut, cu seriozitate și convingere.
Pentru mine, educația rămâne o prioritate esențială, alături de sprijinirea comunităților și promovarea unor politici corecte și incluzive. Această candidatură nu este neapărat despre un rezultat imediat, ci mai degrabă despre un drum. O văd ca pe o etapă de pregătire pentru alegerile locale de anul viitor, când intenționez să candidez pentru poziția de consilier în Barry, orașul pe care îl numesc acasă”.
Nicu Ion, candidat la Consiliul Local Newcastle: „Am pornit de jos, făcând diferite munci”
În 2021, Nicu Ion, activist pentru drepturile omului și profesor de matematică, stabilit din 2012 în Marea Britanie, candida pe listele Partidului Laburist în orașul Newcastle pentru a fi consilier local, câștigând 66% dintre voturi în circumscripția Elswick. Pentru alegerile din 7 mai, Nicu Ion candidează din nou în circumscripția Elswick.
„În mandatul meu de până acum am avut mai multe realizări notabile unele de interes local altele de interes național sau chiar internațional. Am avut mai multe inițiative legislative la nivel local, una dintre cele mai importante fiind legată de sprijinirea comunității de cetățeni europeni de către autoritățile locale în vederea obținerii drepturilor de rezidență și a altor forme de sprijin în acest domeniu.
O altă inițiativă legislativă este recunoașterea zilei de 2 august că zi oficială de comemorare a victimelor rome ale Holocaustului prin introducerea acestei zile în calendarul oficial al Consiliului Newcastle. Pe lângă inițiativele propuse de mine au fost și altele pe care le-am sprijinit (secondat) în special propunerile pe bugete și execuțiile bugetare din capacitatea de vicepreședinte al comisiei de buget finanțe din cadrul instituției”, a precizat Nicu Ion pentru Libertatea.
Pe lângă activitățile specifice rolului de consilier, acesta a condus mai multe campanii umanitare în Ucraina și Turcia, mobilizând comunitatea locală pentru sprijinirea semenilor afectați de război sau cutremure.
A realizat primul monument din Marea Britanie pentru victimele rome ale Holocaustului
De asemenea, Nicu Ion a inițiat și realizat primul monument memorial permanent dedicat victimelor rome ale Holocaustului nu doar din Newcastle ci și din Regatul Unit, monumentul fiind dezvelit în august 2025.
Legat de relație cu ceilalți consilieri locali și cu primarul, Nicu Ion spune că este una foarte strânsă și susținerea lor fiind nu doar declarativă ci și practică: „Foarte multe din inițiativele propuse de mine în sprijinul cetățenilor români și nu numai au fost bine primite și sprijinite. De fiecare dată când am organizat evenimente împreună cu comunitatea românească consilierii, primarul și alte autorități au fost prezente la evenimentele noastre”.
Acesta a explicat și motivele ce l-au făcut să intre în politică. „Nu a fost un moment anume ci mai degrabă un proces în care am interacționat cu lumea politică din diferite perspective în special cea civică, eu fiind la baza activist de drepturile omului. Deși mulți dezavuăm lumea politică am înțeles că societatea poate fi influențată înspre bine doar din poziția de autoritate politică. Desigur, implicarea în politică britanică a vizat crearea și deschiderea unor canale de comunicare și responsabilizare a autorităților locale în sprijinul cetățenilor români care nu aveau o voce reprezentativă care să apere și să promoveze drepturile acestora.
Sunt o persoană pragmatică și de fiecare dată am vizat punerea comunității românești cât mai aproape de nivelul decizional atât local cât și regional. Mai sunt multe de făcut dar cel puțin am demonstrat și altora că de poate și că prin muncă, perseverență și seriozitate poți deveni un lider respectat și credibil atât pentru britanici, cât și pentru celelalte comunități pe care le-am reprezentat”, spune Nicu Ion.
El explică, legat de modul de a face politică în Marea Britanie, că legătura între aleși și alegători este una mult mai strânsă și personală față de România, distanță instituțională (de multe ori intimidantă) fiind mult mai redusă, cetățeanul cunoscându-și reprezentanții din Consiliu sau din Parlament pe nume și având ocazia să se întâlnească de multe ori.
De ce sunt alegerile locale din Anglia foarte dificile
Nicu Ion a muncit foarte mult și s-a luptat pas cu pas pentru a crește și a se forma.
„Am pornit de jos făcând diferite munci însă fiecare etapă a reprezentat o nouă oportunitate de a învăța, de a mă adapta și de a-mi demonstra că sunt capabil să fac orice pentru a-mi ajută familia și pentru a reuși să îmi ating obiectivele. Cred că în toate experiențele mai ușoare sau mai dificile din viață, credință în Dumnezeu și atitudinea pozitivă m-au ajutat să progresez”, povestește acesta.
Legat de alegerile locale din 7 mai din Anglia, Nicu Ion opinează că acestea vor fi foarte dificile, iar candidații din partea partidelor politice tradiționale (în special laburiștii) sunt dezavantajați având în vedere că populația este nemulțumită de situația economică și socială actuală iar valul naționalist/ suveranist i-a cuprins și pe ei.
„E greu de anticipat ce se va întâmpla, însă sperăm într-un rezultat cât mai bun. Le doresc tuturor candidaților români succes, dar sunt dezamăgit de românii care au ales să candideze pe listele partidului Reform, un partid antiimigrație și anti-românesc. Sper să reușesc să câștig alegerile și anul acesta și să fiu un reper pentru cei care doresc să se implice în politică britanică având motivația și valorile corecte. Am deja o experiență și am căutat să fac lucruri importante și să fiu o voce coerentă și responsabilă pentru comunitatea românească din Marea Britanie”, mai precizează Nicu Ion.
