Generalul Virgil Bălăceanu, despre pericolul pentru România, după atacul lui Trump în Iran: „Nu ne apără scutul de la Deveselu, noi apărăm scutul!”

General român: „Nu ne apără scutul, e exact invers”

Nivelul de alertă la baza americană de la Deveselu a fost ridicat la starea „BRAVO”, măsură aplicată tuturor bazelor SUA din lume, pe fondul escaladării conflictului dintre Statele Unite, Israel și Iran. Autoritățile române au transmis că nu există o amenințare militară directă la adresa teritoriului național, dar situația este monitorizată permanent. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu explică limpede pentru Adevărul ce poate și ce nu poate face sistemul de la Deveselu și demontează una dintre cele mai răspândite idei legate de baza din Olt.

„Nu ne apără scutul, este, de fapt, exact invers. Noi apărăm scutul de la Deveselu. El este destinat pentru rachete balistice intercontinentale, pe care iranienii încă nu le au”, afirmă Bălăceanu.

Cu alte cuvinte, sistemul Aegis Ashore, care folosește interceptori SM-3, de la Deveselu face parte din arhitectura NATO de apărare antirachetă și este conceput pentru a intercepta rachete balistice intercontinentale, nu pentru a acoperi orice tip de atac cu rază scurtă sau medie. Pentru români, asta înseamnă că protecția directă împotriva unor rachete iraniene cu rază mai mică nu stă în primul rând în scut, ci în alte sisteme.

Ce rachete are Iranul și cât de aproape ar trebui să fie lansate

Generalul explică ce capabilități are, în prezent, Iranul.

„Iranienii au rachete cu bătaie scurtă până în 1.000 km majoritatea și o parte cu bătaie până în 2.000 km. Sunt ideale pentru interceptarea cu sistemele Patriot sau sistemul francez din Capu Midia, MAMBA, al francezilor.”

El atrage atenția că nu sunt multe rachete care ar putea ajunge până în România, mai ales în zona capitalei sau la Deveselu.

„Ar trebui să se apropie cu instalațiile de lansare de granița cu Turcia. Ar trebui să survoleze teritoriul Turciei și după aceea spațiul aerian, sigur, internațional, Marea Neagră și intrarea în spațiul aerian al României”, spune generalul.

Asta presupune traversarea spațiului aerian al Turciei, stat NATO care are propriile capabilități de interceptare.

Rolul radarului din Turcia

Un alt punct esențial este radarul NATO dislocat în Turcia, fără de care arhitectura de apărare antirachetă nu funcționează complet.

„Radarul pentru sistemul de apărare antibalistic al NATO, pentru că vorbim de un sistem american, este deservit de americani, dar este pentru apărare la nivel NATO, radarul este dislocat în Turcia”, spune generalul, care explică și scenariul extrem.

„Ca să facem operativ sistemul din România, Deveselu, din Polonia, plus cele patru distrugătoare din portul Rota din Spania, ar trebui în primul rând să anihilezi radarul din Turcia. Dar vedem noi un atac iranian asupra radarului dislocat pe teritoriul Turciei? Nu și nici nu cred că va exista așa ceva.”

Concluzia sa este clară: „Ca atare, răspunsul este: da, avem capabilități pentru combaterea rachetelor iraniene.”

Riscul prin proxy și rolul serviciilor

În cazul unui atac indirect sau al unei acțiuni teroriste, responsabilitatea principală revine serviciilor de informații.

„SRI-ul este într-o stare de alertă, se pare că de precauție, și sunt deținătorii informațiilor. Ei trebuie să contracareze dacă sunt asemenea celule prezente pe teritoriul României, pentru că în lupta antiteroristă informația înseamnă puterea. Și dacă ai informația, poți să dejoci un eventual atac terorist”, mai spune generalul Bălăceanu.

Totuși, avertismentul final este clar.

„Niciun sistem nu este infailibil: nici de apărare antiaeriană, nici antirachetă, nici antidrone, nici privitor la serviciile de informații. Depinde de proporția eșecului. Una este să ai capabilități de interceptare la peste 95% (…) și alta este să ai capacități de interceptare la 60% sau 70%. E o diferență majoră.”

România nu este considerată o țintă prioritară pentru Iran, iar autoritățile spun că nu există o amenințare directă. Scutul de la Deveselu este parte a apărării NATO împotriva rachetelor intercontinentale, nu un scut general pentru orice tip de atac. În fața unor rachete cu rază scurtă sau medie, apărarea României se bazează în principal pe Patriot, SAMP/T, plus sistemele antiaeriene și antidronă deja existente și cele aflate în curs de livrare.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro