INTERVIU. Un specialist în medicină de dezastru îi cere lui Iohannis să ia frâiele în mână, „că d-aia e președinte”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
E nevoie de o mână de fier și de măsuri concrete pentru a domoli valul patru al pandemiei de COVID-19, spune, într-un interviu pentru Libertatea, profesorul universitar Dan-Ioan Mănăstireanu, specialist în medicină de dezastru și fost medic militar. „Suntem la un pas de scenariul în care era Italia anul trecut”, avertizează specialistul.
Cuprins:
- „În medicina de dezastru nu există democrație, ci numai dictatură”
- „Responsabilitățile președintelui încep cu securitatea națională”
- Spitalele private trebuie incluse
- Comunicarea asigurată de specialiști în medicină, preoți și artiști. Fără politicieni
- Ordinul care suspendă internările și operațiile, „o prostie”
Pe locul doi în lume la rata deceselor provocate de COVID-19 și cu al doilea cel mai mic procent de vaccinare (28%) din Europa, România traversează cea mai neagră perioadă a pandemiei, cu spitale arhipline și peste 15.000 de noi infectări zilnice.
Specialistul în medicină de dezastru Dan-Ioan Mănăstireanu este de părere că există soluții pentru a întoarce situația, însă e nevoie de profesioniști care să și le asume. Implicarea spitalelor private, introducerea obligativității vaccinării la anumite categorii, inclusiv a pensionarilor, testarea în masă și o mai bună strategie de comunicare a măsurilor de prevenție sunt câteva dintre măsurile care ar putea salva viețile a sute de oameni, crede profesorul.
Dan-Ioan Mănăstireanu a fost medic militar cu specializare în ATI și medicină de urgență, cu misiuni pe fronturile din Somalia și Kosovo. A fost directorul Spitalului Elias și director-adjunct al Spitalului Militar, unde a înființat, în 1999, Unitatea de Primiri Urgențe. Este profesor la Universitatea din București, unde predă medicină de dezastru, fiind unul dintre puținii specialiști ai României în acest domeniu.
„În medicina de dezastru nu există democrație, ci numai dictatură”
Libertatea: Cum apreciați situația sanitară din România?
Dan-Ioan Mănăstireanu: E un dezastru medical și ar trebui gestionat după legile medicinei de dezastru, care nu e medicină, e planificare și organizare. Momentul planificării a trecut, acum trebuie să ne organizăm.
- Care ar fi primul pas?
- În primul rând, ar trebui instituit un grup de acțiune, cu puteri executive depline, pentru că în medicina de dezastru nu există democrație, ci numai dictatură. Dictatura bunelor intenții. Acest grup ar trebui să fie sub comanda exclusivă a președintelui țării, așa cum este în Statele Unite.
- Cine ar trebui să facă parte din acest grup?
- Specialiști în medicină și, în special, în medicina de dezastru, pentru că avem în țară câțiva oameni care se pricep. Atenție, acești specialiști nu trebuie să fie compromiși în niciun fel. Politicul nu-și are locul aici. Este nevoie de oameni care nu produc neîncredere în rândul cetățenilor, este nevoie de profesioniști, inclusiv de un preot cu har, care poate să câștige sufletele oamenilor.
- Dar pentru toate astea considerați că e nevoie de intervenția președintelui.
- Da, la ora actuală, cheia este la președinte. Cred că președintele trebuie să se înarmeze și să intervină în această situație. Președintele își poate organiza un comitet de dezastru care să acționeze cu ștampila dânsului, pentru că toată lumea vorbește de Guvern și că Guvernul nu face. De ce nu face? Pentru că majoritatea membrilor Guvernului, cu excepția ministrului sănătății, dar și asta câteodată, habar n-au ce trebuie făcut. Și nici nu poți să le impuți asta, pentru că ei n-au studiile necesare.
Să vă dau un exemplu. Eu predau și un master de management în dezastru, la Universitatea București. Știți câți membri din administrația națională am avut anul trecut la acest master gratuit? Din 25 de masteranzi, unul singur. Guvernul habar n-are și nici nu știe pe ce lume trăiește în situații de dezastre.
„Responsabilitățile președintelui încep cu securitatea națională”
- Riscăm să ajungem în scenariul în care era Italia anul trecut?
- Vă spun sincer că suntem la un pas. Eu am convingerea că imunitatea naturală a românilor, care n-au fost chiar atât de bombardați de poluanți și altele, ne-a mai apărat până acum și n-am ajuns încă la scenariul cu morți înșirați pe străzi. Dacă nu se vor lua măsuri concrete, drastice, fără discuție acolo vom ajunge. Eu am speranță, pentru că noi avem soluții.
Ce-i lipsește domnului președinte să ia frâiele în mâini? Nu este de conceput să iasă exact ca un părinte care le spune unor copii obraznici că va lua măsuri foarte dure. Nu! Trebuie să ia măsuri foarte dure, că d-aia e președinte.Dan-Ioan Mănăstireanu, profesor doctor:
Responsabilitățile președintelui încep cu securitatea națională, după care are reprezentanța de peste hotare. Să o lase pe asta și să se ocupe de securitatea națională. Pentru că la ora actuală nu mai e doar o pandemie, ci o agresiune medicală asupra securității poporului român.
Spitalele private trebuie incluse
- Cum vi se par măsurile luate de autorități în valul patru, dar și în ce privește pregătirea lui? Unde s-au făcut greșeli?
- Nu cred că acum este momentul și nici nu mai avem timp să mai criticăm pe unul sau pe altul. Nu putem să criticăm niște oameni care nu se pricep, n-au studii. Important e să vorbim despre ce se poate face de acum înainte.
Ar trebui o inițiativă de includere a spitalelor private în acest efort de a combate pandemia, pentru că și ele fac parte din sistemul medical românesc. Bun, în spitalele private, într-adevăr, sunt alte interese, dar eu sunt convins că un negociator bun ar putea găsi niște modalități de plată prin care spitalele private să-și acopere cheltuielile, asta după ce depășim pandemia. Există această posibilitate, Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să găsească soluții de plată. Așa cum plătește spitalele de stat, poate găsi modalități să plătească și structurile private.
- Ce alte măsuri ar mai fi necesare?
- Trebuie schimbată direcția campaniei de vaccinare. Trebuie vaccinat un rezervor foarte important de populație care nu a fost atins aproape deloc: categoria de peste 60 de ani. Am fost zilele trecute la spital, erau în secție 21 de internați de peste 50-60 de ani, dintre care 19 erau nevaccinați.
Caravanele de vaccinare ar trebui să meargă și pe la periferiile orașelor, prin locurile în care merg oamenii, în mall-uri, în piețe, chiar și pe stadioane. Nu intrați până nu vă vaccinați.
- Cu alte cuvinte, susțineți vaccinarea obligatorie a anumitor categorii.
- Da, vaccinarea obligatorie ar trebui introdusă la cei care pot răspândi virusul: personalul medical, cel din învățământ, cel din comerț, din HoReCa. Eu aș face obligatorie vaccinarea și la persoanele de peste 60 de ani. Acești oameni, care sunt susceptibili de a duce virusul mai departe, de a atrage alte valuri ale pandemiei, ar trebui convinși să se vaccineze.
Dacă noi am vaccina rezervorul acesta de virus care este populația de peste 60 de ani, cred că am putea să punem stop avântului pe care l-a luat virusul.Dan-Ioan Mănăstireanu, profesor doctor:
- Ce ar mai fi de făcut?
- Un alt lucru important este testarea. Ar trebui să se facă un efort financiar care să aducă testele cât mai aproape de oameni, să se găsească în comerțul larg și la un preț care să nu sperie pe nimeni. Oamenii să fie invitați să se testeze cât mai des. De asemenea, trebuie ca măsurile de igienă să fie respectate de toată lumea și nu se poate întâmpla asta până nu există o formă de control.
- În momentul de față, carantinarea ar fi o soluție pentru zonele cu incidență mare?
- O carantinare scurtă ar fi bine-venită în acest moment. Mă uit pe stradă și văd mulți oameni care, pur și simplu, nu poartă masca, n-au nicio treabă cu nicio măsură de protecție.
Comunicarea asigurată de specialiști în medicină, preoți și artiști. Fără politicieni
- Spuneați că ar fi nevoie de o formă de control pentru respectarea măsurilor de protecție. La ce vă referiți mai exact?
- Personal, aș crea un comitet de acțiune care să fie condus de un membru al organismelor de încredere din țara noastră: Biserica sau Armata. Politica n-are ce căuta nici aici. Aș aduce în acest staff specialiști în medicină, care să le explice oamenilor, prin intermediul mass-media, despre ce este vorba, de ce e important să respecte măsurile, să se vaccineze. Acești specialiști să fie susținuți de reprezentanți ai Bisericii, pentru că are putere. De ce să nu ne ajute Biserica?
E nevoie și de persoane care să se adreseze sufletului, artiștii. Un actor, un cântăreț, care să știe să comunice folosind o limbă normală, un oltenism, o vorbă de duh. Eu mă gândesc la Florin Piersic, l-aș vedea convingând oamenii, dar sunt și alți artiști de calitate care sigur ar pune umărul.Dan-Ioan Mănăstireanu, profesor doctor:
Eu aș face obligativitatea ca televiziunile să facă o emisiune pe zi în care să susțină planul de răspuns coerent la criza sanitară pe care o trăim zilele acestea.
Media are o putere, Biserica are o putere, Armata are o putere, instituțiile statului, dacă ar fi bine conduse, ar avea putere. Poliția și Jandarmeria ar trebui să participe, nu numai să defileze prin parcuri călare. Ar trebui să ia măsuri, să-i facă pe oameni să respecte regulile. Pentru început: „Vă rog frumos, purtați masca în mod corect, nu sub barbă”.
- Practic, vorbim de niște controale mai aspre.
- Controale înăsprite, da. Dar mai vreau să subliniez ceva, măsurile să fie luate cu cap. De exemplu, n-ar trebui închise parcurile, lasă-i pe oameni să se plimbe, pentru că în parc, chiar dacă eu sunt purtător, dacă tușesc, bate vântul și masa de virusuri scade.
Asta e iar o chestiune despre care nu se vorbește: problema cantității critice de virus. Nimeni nu le vorbește oamenilor despre cantitatea de virus care îi poate îmbolnăvi. Dacă eu am un milion de celule imunitare, adică am un milion de soldați care mă apără, dacă mă infectez cu 500.000 de virusuri, nu este nicio problemă, pentru că milionul meu de soldați îi va ucide pe cei 500.000 de dușmani. Dacă mă infectez cu 1,5 milioane de virusuri, atunci fac boala. În parc e foarte puțin probabil să o fac. Dar într-un bar, cu 5-7 oameni la masă, există o posibilitate să mă infectez.
Ordinul care suspendă internările și operațiile, „o prostie”
- Spitalele sunt arhipline, la ATI nu mai sunt paturi libere. Care ar fi soluția pentru a mai slăbi presiunea pe spitale?
- Spitalele modulare și containerele de terapie intensivă. Auzeam recent o doamnă de la spitalul modular din Pipera care spunea că are pacienți cu insuficiențe ușoare. Cred că internările ar trebui să fie algoritmate.
- Ce înseamnă asta?
- Trebuie să ne gândim de două ori înainte de a interna un pacient. Insuficiența respiratorie și necesitatea oxigenului are două repere: unul este al pacientului și celălalt al medicului de terapie intensivă. Reperul pacientului este ce simte el, iar cea mai mică lipsă de aer are un impact înspăimântător asupra creierului și naște un atac de panică.
Pe de altă parte, este punctul de vedere al medicului de terapie intensivă, și anume: insuficiența respiratorie care are nevoie de oxigen este undeva sub 90%, unii zic chiar 80%. Până la aceste praguri se pot aplica alte măsuri: repaus, sedative ușoare, asigurarea unui flux intermitent de oxigen.
Sunt niște probleme de algoritmare a resurselor limitate pe care le avem, să le dăm numai conform acestor algoritmi, nu la cerere. Pentru că cererea pacienților uneori poate fi o problemă de emoție. Trebuie să știm să ne folosim resursele. Este o problemă foarte importantă și numai un foarte bun profesionist poate să realizeze acest echilibru.
- Există un ordin care suspendă, timp de o lună, internările pacienţilor cronici și intervențiile chirurgicale. Șeful DSU Raed Arafat spune că reprezintă o prioritizare a resurselor disponibile și este o decizie pe care o ia orice manager al medicinei de dezastru. Așa este?
- Personal, l-aș întreba și ce facem cu ceilalți pacienți. Îi împușcăm? Nu vreau să critic, dar pe prostia asta eu mi-am pierdut un prieten foarte bun, care a murit pentru că nu a putut să se interneze din cauza COVID. Aceasta este o soluție de criză luată într-o manieră... Ca și cum am fi într-o fundătură. Nu suntem, avem posibilități de a rezolva problema.
- Cum?
- Noi avem un avantaj imens, pentru că multe dintre spitalele noastre sunt multipavilionare și atunci poți face pavilioane COVID și pavilioane non-COVID. Într-un spital de tipul celui Universitar, n-am cum să fac chestia asta, dar într-un spital de tipul Colțea, Militar pot să fac asta. Nu e nicio problemă ca un spital să trateze și pacienți COVID, și pacienți cronici, trebuie doar eficientizată munca cadrelor medicale. Trebuie să nu uităm un lucru: fiecare viață contează.
