Scumpiri de până la 35% la gaze. Care sunt primele oferte „postplafonare” ale furnizorilor

Liberalizarea gazelor, confirmată pentru 1 aprilie 2026

De la începutul lunii aprilie 2026, piața gazelor naturale pentru populație va reveni complet la reguli de piață. Prețul final din factură nu va mai fi stabilit prin decizie guvernamentală, ci de ofertele comerciale ale fiecărui furnizor, de costurile din piața angro și de tarifele de distribuție, anunță Puterea, care citează o analiză Hotnews. Prețul plafonat la gaze pentru consumatorii casnici, stabilit la 0,31 lei/kWh, a fost introdus în 2022, în plină criză energetică. Măsura urma să expire în 2025, dar Guvernul a decis prelungirea ei până la 1 aprilie 2026.

Odată cu această dată, furnizorii sunt obligați să își anunțe clienții în legătură cu schimbarea, iar unele companii au început deja să publice oferte care includ explicit perioada de după eliminarea plafonului.

De ce diferă prețurile de la un oraș la altul

Prețul final la gaze nu este identic în toate orașele. România este împărțită în 27 de zone de distribuție, fiecare cu propriile tarife. Din acest motiv, același furnizor poate avea prețuri diferite de la o zonă la alta.

Pentru a putea compara corect ofertele, analiza prețurilor a fost făcută pentru București, unde distribuitorul este Distrigaz Sud Rețele. Chiar și așa, diferențe aparent mici la nivel de kWh pot duce la zeci sau chiar sute de lei în plus pe timpul iernii.

Engie: 0,36 lei/kWh după plafon, într-o ofertă combinată

Engie a publicat o ofertă care combină furnizarea de gaze cu cea de energie electrică. În cadrul acesteia, până la 1 aprilie 2026, prețul gazelor rămâne la nivelul plafonat de 0,31 lei/kWh. După această dată, tariful urcă la 0,36 lei/kWh. Asta înseamnă o creștere de aproximativ 16%. Potrivit simulărilor citate de HotNews, pentru un apartament de două camere, factura de iarnă ar putea crește de la circa 235 de lei la aproximativ 272 de lei.

Electrica Furnizare: creștere moderată, de 6,5%

Electrica Furnizare a publicat, pentru clienții din București, un preț final de 0,33 lei/kWh pentru perioada 1 aprilie – 1 iulie 2026. Majorarea față de prețul plafonat este de aproximativ 6,5%. În acest scenariu, o factură medie de iarnă pentru un apartament cu două camere ar putea ajunge la aproximativ 250 de lei, față de 235 de lei în prezent.

PPC, cea mai scumpă ofertă publicată până acum

Cea mai scumpă ofertă analizată aparține PPC, compania care a preluat fostul Enel. Prețul final anunțat pentru perioada de după liberalizare este de 0,42 lei/kWh. Comparat cu plafonul actual, acest tarif înseamnă o creștere de aproximativ 35%. În acest caz, factura lunară pentru un apartament de două camere, în plină iarnă, ar putea urca la peste 300 de lei.

E.ON: fără preț final, dar cu estimări

E.ON Energie România nu a publicat un preț final complet pentru perioada de după 1 aprilie 2026. Compania a transmis însă informări către clienți în care precizează că prețul gazului ca marfă ar urma să fie de 0,21 lei/kWh. Conform estimărilor, după adăugarea tarifelor reglementate și a taxelor, prețul final din factură ar putea ajunge în jur de 0,35 lei/kWh, un nivel apropiat de cel anunțat de Engie.

Prețul pe care consumatorii îl plătesc nu este doar prețul gazului. Factura finală include și tarifele de transport, distribuție, înmagazinare, precum și TVA. Aceste componente explică de ce două oferte care par apropiate pot duce, în realitate, la diferențe vizibile în factură.

Romgaz intră pe piața clienților casnici

Odată cu liberalizarea, Romgaz se pregătește să intre pe piața furnizării de gaze către populație. Compania, activă până acum mai ales pe segmentul industrial, estimează că primele livrări către persoane fizice vor începe în aprilie 2026. Societatea dezvoltă o platformă online pentru contractare, plăți și relația cu clienții, inclusiv call-center și soluții digitale dedicate.

Asociația Furnizorilor de Energie din România estimează o creștere medie a facturilor la gaze de aproximativ 5%, în funcție de evoluția pieței angro.

În 2024, Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement împotriva României, considerând că plafonarea a fost prelungită prea mult, iar menținerea măsurii ar putea duce la sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene. Autoritățile române spun că discută cu Bruxelles-ul un nou sistem de protecție pentru consumatorii vulnerabili și analizează forme de sprijin pentru aceste persoane și după liberalizarea pieței.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro