Silviu Vexler a rupt portretele lui Eminescu, Goga, Eliade și Kogălniceanu în Parlament, iar Institutul Elie Wiesel susține că manifestările antisemite au explodat

Vexler a rupt în Parlament un afiș cu pozele mai multor personalități ale culturii din România

Pe 17 decembrie, la dezbaterea în Camera Deputaţilor a celui de-al doilea proiect privind prevenirea şi combaterea antisemitismului, iniţiatorul Silviu Vexler a mutat de la pupitru un afiş cu fotografiile lui Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Mircea Eliade, Octavian Goga, B.P. Hasdeu, Nicolae Iorga, Ioan Slavici și Mihail Kogălniceanu.

Apoi, înainte de a-şi începe discursul, un parlamentar a readus afişul pe pupitru, moment în care Vexler s-a enervat și l-a rupt pe motiv că aceste personalități sunt acuzate de xenofobie, antisemitism sau extremism.

Ulterior, Vexler și-a cerut scuze și a precizat că a fost „o reacţie instinctivă şi spontană la agresiunea verbală interminabilă, la tentativa de a fi lovit, la ura şi ameninţările cu moartea îndreptate împotriva mea şi a familiei”.

Institutul Elie Wiesel i-a luat apărarea lui Vexler. IICCMER i s-a alăturat

Acum, Institutul National pentru Studierea Holocaustului din Romania „Elie Wiesel” i-a luat apărarea lui Vexler după gestul neașteptat și susține că reprezentantul comunităţii evreieşti în Parlament a devenit „ținta unei campanii de ură”.

„Suntem îngrijoraţi de faptul că în ultimele 48 de ore manifestările antisemite au explodat pe reţelele de socializare. Instigările sunt de o violenţă maximă. Pretextul îl reprezintă mesajele pe care membri ai partidelor din opoziţia parlamentară le-au emis ca urmare a gestului deputatului Silviu Vexler de a rupe un colaj cu personalităţi ale culturii române, care au în comun texte antisemite. Acest gest a venit ca urmare a intimidării şi atmosferei ostile acestuia, create în timpul şedinţei plenului Camerei Deputaţilor în care s-a votat adoptarea unor modificări la legile care pedepsesc manifestările antisemite, apologia criminalilor de război şi a ideologiilor fasciste, legionare, rasiste şi xenofobe”, a transmis Institutul pentru Studierea Holocaustului.

Și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a transmis că este de partea Institutului „Elie Wiesel”: „Condamnăm cu fermitate manifestările antisemite şi valul de ură care au inundat platformele online! Cerem combaterea şi sancţionarea oricăror gesturi iresponsabile şi jignitoare la adresa memoriei victimelor Holocaustului şi a comunităţilor evreieşti”. IICCMER nu s-a referit însă deloc la gestul făcut de Silviu Vexler în Parlament.

Ce prevede legea antisemitism, atacată în vară de Nicușor Dan la CCR și adoptată acum iar de Parlament și ce pedepse dure pot primi românii

Amintim că președintele Nicușor Dan a atacat în iulie la CCR prima formă a legii care modifică OUG 31/2002 și Legea 157/2018 privind interzicerea organizaţiilor, simbolurilor şi faptelor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de infracţiuni de genocid şi crime de război. Printre argumentele șefului statului au fost dreptul la informație, accesul la cultură și la libertatea de exprimare a românilor, un exemplu concret fiind poeziile lui Mihai Eminescu, care ar putea fi interzise dacă ar promulga legea.

Astfel, „Legea Vexler” s-a întors în Parlament, dar a fost votată în decembrie de Camera Deputaților, for decizional în acest caz, exact în forma în care a fost adoptată prima dată.

Concret, proiectul de lege introduce pedepse mult mai dure pentru constituirea, inițierea, aderarea sau sprijinirea organizațiilor cu caracter fascist, legionar, rasist sau xenofob. Aceste fapte sunt sancționate cu închisoare de la 3 la 10 ani. De asemenea, distribuirea sau punerea la dispoziția publicului a materialelor cu acest conținut se pedepsește cu 1-5 ani de închisoare, pedeapsă majorată dacă fapta este comisă prin intermediul unui sistem informatic. Nu constituie infracțiune faptele săvârșite în scop artistic, științific, educativ sau de interes public, dacă se demonstrează acest lucru.

Legea mai pedepsește și promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de genocid, crime contra umanității și crime de război, precum și a celor care au făcut parte din conducerea organizațiilor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau amendă. Mai mult, negarea sau minimalizarea Holocaustului în public, pe teritoriul României, va fi pedepsită cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani. În plus, distribuirea sau punerea la dispoziția publicului a materialelor antisemite constituie infracțiune, sancționată cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Nicușor Dan a atras atenția că noua lege poate pedepsi și nevinovații

Președintele Nicușor Dan a avertizat însă că legea poate fi interpretată abuziv și „ar putea transforma în infractori persoane fără legătură cu extremismul”.

El a atras atenția că noua lege prevede pedepse cu închisoarea „fără a face diferența între materiale de propagandă extremistă și opere literare sau texte istorice”, iar „România are nevoie atât de fermitate, cât și de echilibru”, lucruri „esențiale pentru apărarea democrației”, a subliniat Nicușor Dan.

„Literatura clasică românească sau străină cuprinde numeroase opere care conțin idei xenofobe (Ion Budai-Deleanu, Nicolae Filimon, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Mihai Eminescu, William Shakespeare, Christopher Marlowe, Walter Scott, Charles Dickens, Joseph Conrad)”, a completat șeful statului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE