Explicațiile unui preot despre slujba religioasă de la înmormântarea lui Ion Iliescu: „Biserica nu judecă, Biserica se roagă”
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Fostul președinte Ion Iliescu va fi înmormântat joi, 7 august 2025, declarată zi de doliu național, cu o slujbă oficiată de un episcop și sobor de preoți. Un preot a explicat pentru Libertatea dacă slujba de înmormântare a fostului președinte diferă de slujbele obișnuite.
Cuprins:
- Funeralii de stat pentru Ion Iliescu
- Slujbă ortodoxă completă, „ca la orice creștin”
- Ce Evanghelii s-au citit la Stâlpi
- Sobor extins, episcop și onoruri militare
- Ceremonie privată la cimitir
- Lipsa simbolului INRI de pe cruce
- Ion Iliescu și raportarea la religie
- Programul oficial al funeraliilor de stat
- Zi de doliu național
Funeralii de stat pentru Ion Iliescu
Ion Iliescu va fi înmormântat joi, 7 august, în cadrul unei ceremonii religioase oficiate la Biserica Palatului Cotroceni, care a început la ora 10.30.
Slujba va fi urmată de înhumarea în Cimitirul Militar Ghencea III, într-un cadru restrâns, în prezența familiei și a prietenilor apropiați.
Patriarhia Română a anunțat că delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel pentru săvârșirea slujbelor liturgice va fi Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, însoțit de un sobor de preoți și diaconi.
Slujba de înmormântare va fi creștin-ortodoxă completă, așa cum este prevăzută pentru orice credincios.
Asta pentru că Biserica Ortodoxă Română nu face diferențe din punct de vedere liturgic în funcție de convingerile religioase declarate ale celui decedat, în afară de cazuri excepționale, precum sinuciderea sau incinerarea voluntară.
„Cei care doresc ca să-și ardă trupul nu vor beneficia de asistență religioasă. Nu există slujbă religioasă în cazul incinerării, aceasta nu este acceptată de Biserică”, a explicat un preot pentru Libertatea.
Slujbă ortodoxă completă, „ca la orice creștin”
În ciuda controverselor publice legate de presupusa lipsă de religiozitate a fostului președinte, un preot a subliniat că slujba de înmormântare nu se diferențiază, din punct de vedere liturgic, față de cea a unui credincios obișnuit.
„Slujba va fi la fel ca la orice creștin. Nu există altă rânduială pentru președintele României”, a dezvăluit un preot, sub protecția anonimatului, pentru Libertatea.
„Biserica nu judecă, Biserica se roagă. Noi nu suntem puși acum să facem evaluări. Judecata lumească este dată judecătorilor, iar cea dumnezeiască, cerului. Noi trebuie să raportăm la faptul că a fost creștin în România, faptul că i se atribuie niște păcate, e o altă discuție”.
Slujba religioasă este reglementată strict de cărțile de cult ortodoxe, indiferent de statutul social sau politic al celui decedat.
„Asistăm la funeraliile unui președinte de stat, indiferent de păcatele lui”.
Soborul de preoți și participarea unui episcop reflectă respectul pentru poziția de fost președinte al României, nu judecata asupra vieții acestuia.
Nu există o slujbă „pentru atei” și alta „pentru credincioși”, ci doar în cazuri speciale, precum pruncii nebotezați, monahii sau sinucigașii, rânduiala bisericească poate fi diferită.
„Nu există alte rugăciuni în afară de slujba propriu-zisă a unui creștin. Există slujbe speciale pentru prunci, pentru călugări, însă pentru tovarășul președinte slujba va fi ca la orice creștin”, a precizat preotul consultat de Libertatea.
Ce Evanghelii s-au citit la Stâlpi
Conform rânduielii, în seara precedentă înmormântării, miercuri 6 august, au fost citite Evangheliile Învierii, care, potrivit preotului, au un rol profund „educativ și conștientizator, adresându-se nu doar celui adormit, ci mai ales celor prezenți”.
„Evangheliile sunt făcute nu neapărat să se citească pentru cei adormiți, ci pentru cei prezenți. Cu atât mai mult să conștientizeze, pentru că Evangheliile sunt foarte educative”.
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, însoțit de un sobor de preoți și diaconi, a săvârșit miercuri seară, la ora 19.00, slujba Stâlpilor, la catafalcul lui Ion Iliescu.
Preotul a subliniat că acestea nu sunt simple rugăciuni, ci parte integrantă din slujba completă ortodoxă.
„Biserica își face treaba și este atâta cât trebuie. Nu este mai mult, nici mai puțin. Este așa cum trebuie să se facă la nivel de președinte de stat. Ne rugăm pentru sufletul lui și pentru sufletul fiecăruia dintre noi. Biserica nu face decât să se roage, nu face altceva, asta e menirea ei”, a subliniat preotul consultat de Libertatea.
Sobor extins, episcop și onoruri militare
Prezența unui episcop în cadrul slujbei reflectă respectul pentru funcția de președinte al statului român pe care a deținut-o Ion Iliescu timp de zece ani. Preotul a explicat că Biserica nu judecă omul în sine.
„Președintele de stat este omologul Patriarhului României. De aceea Patriarhia a dispus ca soborul să includă și un episcop. Prezența soborului este pentru a aduce cinstea cuvenită președintelui României ca șef de stat”, a spus preotul contactat de Libertatea.
„Delegatul Preafericitului Parinte Patriarh Daniel pentru săvârşirea slujbelor liturgice va fi Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor care va fi însotit de un sobor de preoţi şi diaconi”, a transmis Patriarhia Română.
După slujba religioasă, ceremonia va continua cu onoruri militare oferite de Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul”, intonarea Imnului Național, prezentarea drapelului și transportarea sicriului pe traseul oficial până la Cimitirul Militar Ghencea III, unde va avea loc înhumarea.
Ceremonie privată la cimitir
Spre deosebire de slujba oficială, momentul înmormântării propriu-zise va avea loc în cadru restrâns, în prezența familiei și a apropiaților.
Sicriul va fi depus pe un afet la intrarea în cimitir, după care va urma înhumarea.
Lipsa simbolului INRI de pe cruce
Un detaliu remarcat în cadrul funeraliilor fostului președinte Ion Iliescu a fost lipsa inscripției INRI („Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor”) de pe crucea amplasată lângă sicriu.
Simbolul, derivat din limba latină, este abrevierea expresiei „Iesus Nazarenus Rex Iudaeorum” („Isus Nazarineanul, Regele Iudeilor”), care, potrivit relatărilor din Evanghelii, a fost plasată deasupra crucii lui Iisus Hristos la ordinul lui Pontius Pilat, în momentul răstignirii.
Însă, potrivit preotului consultat de Libertatea, această lipsă nu are vreo relevanță dogmatică sau liturgică.
„Sunt situații când unii o scriu (n.r. = Inscripția INRI), alții nu o scriu. E vorba de pompele funebre. Este exact inscripția care i-a fost pusă lui Hristos deasupra capului (..) și așa a rămas și pe crucile creștinilor. Însă e vorba de cruce, care există, de altarul de jertfă, care este simbolul Învierii. Dacă există cruce, dăm la o parte orice altceva”.
Prin urmare, prezența sau absența simbolului INRI nu afectează în niciun fel rânduiala slujbei.
„Nu toate crucile au inscripționat simbolul INRI”, a subliniat preotul.
Mai mult, crucea poate fi personalizată la solicitarea familiei, fiind posibil ca decizia să reflecte preferințele acesteia și nu o poziție liturgică. Biserica nu condiționează prezența acestui simbol pentru validitatea slujbei religioase.
Ion Iliescu și raportarea la religie
De-a lungul timpului, Ion Iliescu a fost perceput ca fiind ateu sau agnostic.
Ion Iliescu a declarat că a fost botezat în credința ortodoxă, însă nu a fost un credincios practicant, menționând că a avut o „evoluție” în felul în care s-a raportat la religie.
Deși a fost botezat în Biserica Ortodoxă Română și a crescut într-o familie evlavioasă, Ion Iliescu s-a declarat liber cugetător.
Un episod devenit emblematic pentru cariera sa politică a avut loc în 1996, când contracandidatul său, Emil Constantinescu, l-a întrebat public dacă „crede în Dumnezeu”, întrebare care a stârnit numeroase reacții și interpretări la acea vreme.
Iliescu a răspuns că, deși păstrează elementele fundamentale ale moralei creștine, nu își etalează credința și nu o folosește ca instrument politic.
Această declarație a fost interpretată ca o distanțare de religie, iar analiștii au susținut ulterior că acel moment a contribuit decisiv la pierderea alegerilor în fața contracandidatului său.
În timpul mandatului său a aprobat atât reconstrucția bisericii din curtea Palatului Cotroceni, cât și reintroducerea religiei în școlile de stat.
Programul oficial al funeraliilor de stat
- 09:00-09:50 – Sosirea invitaților
- 10:00 – Moment religios
- 10:10 – Ceremonia Gărzii la Catafalc
- 10:15 – Moment de reculegere
- 10:16 – Ridicarea sicriului
- 10:30–11:30 – Slujba religioasă la Biserica Palatului Cotroceni
- 11:35 – Cortegiul funerar pleacă spre Cimitirul Ghencea III
- La cimitir – Sicriul purtat pe afet, onoruri militare, înhumarea în cadru privat
Zi de doliu național
Guvernul a declarat ziua de joi, 7 august, zi de doliu național în memoria fostului președinte Ion Iliescu, decizie care a provocat tensiuni în coaliția de guvernare, între PSD și USR.
Indiferent de percepțiile publice, controversele politice sau trecutul biografic al lui Ion Iliescu, Biserica Ortodoxă a ales să trateze momentul din perspectiva demnității umane și a funcției de șef de stat, respectând rânduiala creștină.
Participarea armatei, soborului extins și lipsa unor simboluri (ex., INRI) sunt chestiuni de detaliu, nu de fond liturgic.
„Noi nu suntem aici să judecăm. Biserica nu judecă, Biserica se roagă. Biserica nu dorește moartea păcătosului, ci ca el să se întoarcă și să fie viu. Judecată lumească este dată judecătorilor, cea cerească este dată lui Hristos”, a mai spus preotul, pentru Libertatea.
