Cât de eficient au lucrat magistrații în ultimii ani: Topul ultimelor 20 de megadosare care urmează să fie închise prin prescripție

Ce presupune prescripția în materie penală

Prescripția în materie penală înseamnă stingerea dreptului statului de a trage la răspundere făptuitorul după trecerea unui orizont de timp clar stipulat în Codul penal.

După expirarea acestui interval, inculpatul nu mai poate fi condamnat, ci doar obligat, eventual, să plătească prejudiciul. Dar și recuperarea prejudiciului este pusă sub semnul întrebării, așa cum vom arăta spre finalul articolului.

Legea reglementa prin art. 154 Cod penal o prescripție generală (de 5, 8, 10 și 15 ani) în funcție de gravitatea infracțiunii, iar prin art. 155, o prescripție specială (ce spunea că termenul prevăzut de articolul precedent este întrerupt de orice act procedural, dată de la care curge un nou termen de prescripție).

În anul 2018, Curtea Constituțională a decis că art. 155 este neconstituțional, deoarece sintagma „orice act de procedură” era prea vagă, deoarece însemna că până și emiterea unei simple citații face să se reseteze „ceasul prescripției”.

Scandalurile din epoca PSD care au ascuns „marea prescripție”

Curtea Constituțională nu judecă decât la sesizarea instanțelor și doar dacă nu s-a mai pronunțat asupra chestiunii.

Problema neconstituționalității articolului 155 care reglementa prescripția specială a ajuns pe masa CCR urmare a unei sesizări din partea Curții de Apel Oradea în care inculpații se plângeau că până și ordonanța de declinare de la un parchet la altul face să curgă un nou termen de prescripție.

Reamintim că anul 2018 era marcat de scandalurile din epoca guvernării PSD, precum cel al redefinirii abuzului în serviciu, modificarea legilor justiției, Protocoalele DNA-SRI, revocarea Laurei Codruța Kovesi de la DNA și nelegalitatea compunerii completurilor de judecători de la Înalta Curte.

Toate aceste subiecte au acționat ca o „perdea de fum”, iar Decizia CCR nr. 297/26 aprilie 2018 a trecut neobservată pentru societatea civilă. În instanțe, judecătorii au considerat-o „interpretativă, nu de aplicare imediată”.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ignorată de magistrații români

Vreme de patru ani, Parlamentul n-a făcut nimic pentru a pune în acord legislația cu decizia CCR, astfel că instanța de contencios constituțional a emis pe 26 mai 2022 o a doua hotărâre, în care a statuat că în tot acest timp, România n-a avut legislație pe tema prescripției speciale.

Decizia CCR nr. 358 din 26 mai 2022 a fost pronunțată urmare a sesizărilor trimise de mai multe instanțe din țară, urmare a excepțiilor ridicare de mai mulți inculpați care arătau că nu li se aplică decizia precedentă, din 2018.

Acela a fost momentul în care a început scandalul „marii prescripții”, care a avut drept consecință închiderea a peste 13.000 de dosare cu soluția de încetare a procesului penal.

Gaz pe foc a turnat și Înalta Curte, care a emis o serie de hotărâri – obligatorii de aplicat pentru toate instanțele – prin care a stabilit că efectele deciziilor CCR privind prescripția se răsfrâng și asupra proceselor pe rol anterior primei decizii (2018), mai precis până la data intrării în vigoare a noilor Coduri (2014).

Deciziile CCR și ÎCCJ pe tema marii prescripții au golit instanțele de dosare, în special cele de corupție și infracțiuni economice.

Așa au scăpat de răspunderea penală, rând pe rând, Elena Udrea, Elena Băsescu, Darius Vâlcov, Mircea Cosma și familia, Mihnea Costoiu, Gigi Becali, Sorin Strutinsky, Mihail Necolaiciuc, inculpații din dosarul Hexi Pharma, Nelu Iordache, Bercea Mondial și mulți alții.

Pe 24 iulie 2023, când numărul cauzelor închise prin prescripție era pe la 5.000, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a statuat, prin Decizia C-107/23, că toate aceste hotărâri pronunțate de instanțe în baza deciziilor CCR și ÎCCJ „ar genera un risc sistemic de impunitate pentru infracțiunile în discuție care nu este compatibil cu cerințele dreptului Uniunii”.

Înalta Curte a adoptat o poziție „suveranistă” și s-a opus aplicării hotărârii CJUE în fața propriilor decizii și ale celor pronunțate de CCR.

Top 20 de procese care încă așteaptă să fie închise prin prescripție

Libertatea prezintă ultimele 20 de dosare de interes public care încă mai sunt pe rol și așteaptă să fie soluționate ori cu încetare a procesului penal ca urmare a intervenției prescripției, ori cu achitare – condamnările fiind excluse.

Lista este ordonată în funcție de calitatea persoanelor, începând cu politicieni, afaceriști, medici, vedete și alte persoane.

1.    Liviu Dragnea – Dosarul Tel Drum (abuz în serviciu, grup infracțional)

Condamnat cu suspendare în Dosarul Referendumul, apoi cu executare în Dosarul DGASPC, al treilea dosar „de calibru” al fostului sef al PSD este cel în care este acuzat că, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, ar fi favorizat principalul asfaltator din județ să obțină importante contracte finanțate din fonduri publice (naționale și europene).

Acuzațiile vizează perioada 2001-2017, astfel că majoritatea faptelor sunt prescrise. Dosarul a fost trimis în judecată abia pe 17 octombrie 2022, Dragnea fiind pus sub acuzare încă din 2017. Cauza se află încă în faza de cameră preliminară și tocmai s-a reîntors pe rolul Tribunalului București după ce judecătorii au golit dosarul de interceptările realizate cu ajutorul SRI. Dezbaterile se vor relua pe 20 februuarie 2026.

2.    Robert Negoiță – Dosarul Rosal (abuz în serviciu)

Edilul sectorului 3 a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu pe data de 10 august 2022, pentru că ar fi determinat obținerea votării, de către Consiliul Local al Sectorului 3, a unui act adițional care, printre alte amendamente, viza și prelungirea nelegală cu încă 10 ani a contractului de salubritate încheiat între Primărie și Rosal Grup SA, fapte care ar fi avut loc în 2013.

În plus, în 2014, Robert Negoiță ar fi încheiat și semnat, în mod nelegal, un alt act adițional, fără a-l supune aprobării Consiliului Local, prin care s-ar fi crescut frecvențele de realizare a activităților de curățenie a căilor publice cu influență asupra creșterii costurilor operatorului de salubritate Rosal Grup SA.

Faptele ar fi continuat în 2018 și 2019, când funcționarii din Primăria Sectorului 3 au încercat să se „acopere cu hârtii” și să ascundă modalitatea prin care fusese prelungit contractul cu Rosal Grup SA. Procesul este încă pe fond la Curtea de Apel Bucureștii, cu termen pe 9 decembrie 2025.

3. Cătălin Rădulescu – fals în declaraţii pentru certificatul de revoluționar

Pe data de 20 decembrie 2021, fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru că ar fi obținut ilegal titlul de luptător cu rol determinant în Revoluţia din 1989. Dosarul se află pe rolul Curții de Apel București, unde Cătălin Rădulescu așteaptă pronunțarea de un an și două luni.

Mai exact, judecătorul a amânat soluționarea dosarului de 18 ori din 9 decembrie 2024, în condițiile în care dezbaterile s-au întins pe parcursul a 19 termene de judecată.

Falsul în declarații se prescrie în 5 ani, iar faptele datează din 2016, de când fostul deputat PSD i-a convins pe unii membri ai unei comisii să-i acorde titlul de luptător cu rol determinant, în baza căruia a primit  o indemnizație de gratitudine în valoare de 2.020 de lei/lunar (în total 165.640 de lei).

4. Gabriel Sandu – Dosarul Microsoft 3 (spălare de bani, abuz în serviciu)

Fostul ministru al Comunicațiilor, Gabriel Sandu, fostul jucător de tenis Dinu Pescariu, omul de afaceri Claudiu Florică şi Călin Tatomir (fost director general al Microsoft România) sunt judecați de Înalta Curte pentru spălare de bani.

Acuzația este în legătură cu faptele din dosarul Microsoft 1, în care Gabriel Sandu a fost condamnat și și-a ispășit pedeapsa alături de Dorin Cocoș și Gheorghe Ștefan, zis „Pinalti”.

Dinu Pescariu și Claudiu Florică au fost denunțători în dosarul Microsoft 1, iar acum sunt inculpați pentru spălare de bani în dosarul Microsoft 3.

„În cursul anului 2009, inculpatul Sandu Gabriel ar fi pretins și primit de la doi oameni de afaceri suma de 2.196.035 de euro pentru a face demersurile necesare ca firmele acestora să încheie un contract de închiriere licențe Microsoft cu Guvernul României”, notează procurorii DNA.

Șpaga ar fi fost deghizată în contracte de consultanță, apoi banii ar fi fost transferați prin intermediul unor firme, din România în Cipru.

5.    Adrian Sârbu – Dosarul Mediafax (evaziune fiscală)

Dosarul patronului Mediafax Group se află pe rolul Curții de Apel București în faza de contestație, după ce Tribunalul București a decis, pentru a doua oară, restituirea cauzei la Parchet.

Adrian Sârbu folosea firme-fantomă, cărora le „externaliza” datoriile din ce în ce mai mari ale grupului Mediafax, apoi le închidea și „inventa” altele, totul pentru a evita plata taxelor către stat.

Astfel, în perioada ianuarie 2006 – august 2014, Adrian Sârbu s-a sustras de la plata unor obligații fiscale estimate în ultimul rechizitoriu (234/2/P/2016 din 8 august 2024) la 21.072.828 de lei.

6.    Cristi Burci – Dosarul Romvag (grup infracţional organizat)

Patronul Adevărul Holding, Cristi Burci, este judecat pe rolul Curții de Apel București în dosarul devalizării SC Romvag Caracal SA, cauză pe care procurorii DIICOT au început să o instrumenteze în 2016 și au finalizat-o abia în 2022.

Nu e de mirare că inculpaţii – în frunte cu Cristi Burci – au arătat la finalul procedurii de cameră preliminară că s-a împlinit termenul de prescripție pentru faptele cu un prejudiciu de 161 de milioane de lei.

Cristi Burci este acuzat în acest dosar de constituire de grup infracțional organizat și alte infracțiuni economice, pentru modalitatea în care a pus „pe butuci” fabrica de vagoane Romvag Caracal.

Este vorba de operațiuni financiare frauduloase prin care Burci și gașca lui au pus mâna pe patrimoniul societății, pe care l-au valorificat în interes propriu printr-un sistem tip „suveică”.

Pe scurt, Romvag Caracal a intrat sub influența grupului de firme coordonat de Cristi Burci în 2002, care a stors-o de bani cu ajutorul lui Thomas Manns, un cetățean german cu afaceri în Luxemburg.

Din 2006 până în 2012, Romvag SA a fost decapitalizată de grupul de firme Railway Systems Luxemburg, coordonate de Thomas Manns și de Cristi Burci.

7. Frații Creștin – Dosarul Bancherilor (grup infracțional organizat)

Este cel mai vechi dosar penal aflat pe rolul Curții de Apel București, a cărui judecată pe fond a început în 2013, pe vremea când încă erau în vigoare vechile coduri, penal și de procedură penală.

În dosar sunt judecați frații Ioan şi Vasile Creştin, Marius Locic și alte peste 50 de persoane care ar fi obținut credite ilegale de la o bancă în valoare de aproximativ 85 de milioane de euro cu sprijinul unor bancheri și al unor notari.

8.    Maricel Păcuraru – Dosarul Loteria (abuz în serviciu)

Dosarul în care fostul acționar al Realitatea TV, Maricel Păcuraru, este judecat pentru o fraudă de peste 5 milioane de euro în dauna Loteriei Române a fost reluat de la zero, după 9 ani de dezbateri pe fond, pe motiv că judecătoarea a fost promovată de la Tribunalul București la Curtea de Apel București.

Alături de Maricel Păcuraru mai sunt vizați în acest dosar Ovidiu Rîpanu (fost șef Serviciu Achiziții în cadrul Loteriei Române) și Emil Bertalan (administrator al SC Global Network System SRL și ginere al lui Păcuraru).

Pe scurt, oamenii lui Maricel Păcuraru au convins conducerea Loteriei Române să vândă în sediile ei un număr de 120.000 de cartele telefonice prepay și 600.000 de cartele telefonice scratch, pentru care compania națională a plătit în avans, în beneficiul firmelor controlate de mogul.

9.    Cătălin Hideg – Dosarul Sanimed (infracţiuni de corupţie)

Afaceristul Cătălin Hideg, precum și firma acestuia, Sanimed, au fost condamnați de Tribunalul București pentru fraudă cu fonduri europene și spălare în primul dosar instrumentat de Parchetul European (EPPO) sub conducerea Laurei Codruța Kovesi.

Cătălin Hideg a fost trimis în judecată în 2022 pentru un prejudiciu de 14 milioane de lei în legătură cu ridicarea unui centru de recuperare pentru vârstnici (RecuMed) cu bani europeni, „umflând” costurile prin intermediul unor firme off-shore din Spania, Portugalia și Cipru, fapte comise în perioada 2018-2019.

Tribunalul București a pronunțat pe data de 16 februarie 2024 o pedeapsă de 4 ani de închisoare cu executare pe numele lui Cătălin Robertino Hideg, însă afaceristul a făcut denunț împotriva foștilor generali SRI Florian Coldea și Dumitru Dumbravă (în prezent decedat), astfel că dosarul a fost strămutat la Tribunalul Cluj, unde s-a reluat de la zero.

10. Vitalie Stan – mită pentru operații la stat în loc de privat

Dr. Vitalie Stan, supranumit „medicul vedetelor”, a scăpat prin prescripție de răspunderea penală pentru luare de mită pe data de 4 iunie 2024, printr-o hotărâre a Tribunalului București, iar în prezent, dosarul se află pe rolul Curții de Apel București cu termen pe 4 decembrie 2025.

Medicul a fost trimis în judecată pe data de 20 august 2020 pentru șpăgi luate în perioada ianuarie 2013 – ianuarie 2014.

Dr. Vitalie Stan e acuzat de procurorii DNA că în calitate de medic primar și manager al Spitalului Clinic de Urgență Chirurgie Plastică și Arsuri din București, ar fi pretins și primit de la 16 paciente sume de bani cuprinse între 1.100 și 2.700 de euro.

Pacientele ar fi dat mita în scopul de a fi supuse intervențiilor chirurgicale estetice la spitalul de stat, în condițiile în care astfel de operații nu sunt decontate.

11. Ioan Lascăr – Dosarul Gemedica (abuz în serviciu)

Dr. Ioan Lascăr, șeful Clinicii de Chirurgie Plastică din cadrul Spitalului Floreasca, este judecat pe rolul Tribunalului București pentru abuz în serviciu, într-un proces pe fond care a avut primul termen pe 25 septembrie 2018, iar următorul e pe 13 ianuarie 2026.

Alături de el fusese trimis în judecată și fostul manager al spitalului, dr. Radu Alexandru Macovei, care între timp a decedat.

Cei doi au fost acuzați că în 2013 au organizat o licitație fictivă în vederea achiziționării de la SC Gemedica SRL a unui număr de 54 de echipamente medicale, cu încălcarea legii și la prețuri supraevaluate, necesare dotării „Unităţii de îngrijire a arşilor grav”.

În acest dosar, Ministerul Sănătății s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 8.213.831 de lei.

12. Vasile Ciurchea și Irinel Popescu (abuz în serviciu)

Medicul Irinel Popescu, șeful Centrului de Transplant Hepatic de la Institutul Clinic Fundeni, este judecat alături de dr. Vasile Ciurchea pentru abuz în serviciu, pe rolul Tribunalului București, din 15 aprilie 2021.

  „Ciurchea Vasile ar fi pretins de la reprezentanții HP România SRL și de la societatea subcontractantă, în perioada iulie 2007 – martie 2008, suma de 60.000 de euro, precum și să încheie contracte cu două societăți comerciale; ulterior, societatea subcontractantă ar fi transferat, prin intermediul unui partener, suma de 60.000 de euro în contul indicat de Ciurchea Vasile (la data de 28.10.2008) și, totodată, ar fi încheiat contracte cu cele două societăți indicate de inculpat, în baza cărora ar fi făcut mai multe plăți, respectiv 165.000 de euro în conturile uneia dintre cele două societăți (perioada martie 2008 – iulie 2008) și 300.000 de euro în contul celeilalte (perioada iunie – decembrie 2008).

Popescu Irinel ar fi solicitat reprezentanților HP România și societății subcontractante, în perioada ianuarie-august 2009, să încheie contracte cu două societăți; ulterior, societatea subcontractantă ar fi încheiat contracte cu societățile indicate, în baza cărora a făcut mai multe plăți, respectiv echivalentul în lei a 100.000 de euro (ianuarie – martie 2010) către o societate și echivalentul în lei a 70.000 de euro (în perioada ianuarie – martie 2010) către cea de-a doua societate”, rețin procurorii DNA.

În cauză, CNAS s-a constituit parte civilă cu suma de 8.395.490 de euro.

13. Adrian Secureanu – Dosarul Malaxa 2 (delapidarea)

Pe data de 15 noiembrie 2024, Tribunalul București l-a condamnat pe Adrian Florin Secureanu (fost manager al Spitalului Malaxa din București) la 11 ani de închisoare pentru luare de mită și delapidare, fapte comise în perioada 2009-2016.

Pe data de 4 august 2025, Curtea de Apel București a trimis dosarul spre rejudecare pe motiv că judecătorul fondului n-ar fi fost imparțial, iar „instanțele trebuie să inspire încredere în primul rând acuzatului”.

Ultima faptă a lui Adrian Florin Secureanu este din 23 noiembrie 2016, iar termenul de stingere a răspunderii penale este de 8 ani, astfel că fostul manager al Spitalului Malaxa este rejudecat de tribunal pentru fapte deja prescrise.

Adrian Secureanu a fost condamnat definitiv la 3 ani și 8 luni de închisoare într-un alt dosar, pentru abuz în serviciu, pedeapsă din care a executat doar jumătate.

14. Oana Zăvoranu (şantaj), 4576/2/2022

Oana Zăvoranu stă cu sufletul la gură din 31 martie 2025, de când instanța tot amână pronunțarea pe fond în dosarul de șantaj.

Oana Zăvoranu și avocatul ei, Ionuț Silviu Călin, sunt acuzați că, în 2021, l-ar fi „strâns cu ușa” pe medicul Bogdan Furtună, actualul manager al Spitalului Colțea, să plătească suma de 800.000 de euro, sub forma unui împrumut fictiv, pe motiv că ar fi manageriat prost clinica de frumusețe a actriței, numită One Life.

Șantajul ar fi fost exercitat sub forma unor presiuni psihice, prin mesaje pe Facebook și amenințări în interviuri televizate.

Infracțiunea se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani și se prescrie în 5 ani, deci Oana Zăvoranu mai are de tras până în 2026 când se stinge dreptul statului de a o trage la răspundere penală.

15. Vanessa Youness și Gelu Oltean – Dosarul Ayahuasca

Afacerista Vanessa Youness este judecată pe rolul Tribunalului Dâmbovița în dosarul Ayahuasca, alături de Gelu Oltean, fostul șef al Direcției de Informații și Protecție Internă (DIPI), și Thomas Ivor Mowbray Lishman, fost ofițer al armatei britanice.

Cei trei ar fi organizat în perioada 2017 – 2019 ședințe la clinica de „terapii complementare” a Vanessei Youness, în cadrul cărora participanților li se servea ceai de Ayahuasca, plantă care conține un compus psihoactiv (DMT – dimetiltriptamină).

Dosarul a stat în cameră prelininară vreme de 4 ani, între 2020 și 2024, timp în care cauza s-a plimbat între Tribunalul Dâmbovița și Curtea de Apel Ploiești.

Alți doi ofițeri antidrog au fost trimiși în judecată într-o cauză disjunsă din dosarul Ayahuasca, după ce au „consumat” cu ocazia analizelor de laborator întreaga cantitate de ceai cu DMT (două PET-uri) care a fost ridicată în urma perchezițiilor, în condițiile în care pentru evidențierea prezenței substanțelor interzise este nevoie de câteva grame sau mililitri.

În schimb, au predat un pahar cu „urme” de DMT, un grinder, acid citric și zahăr.

16.  Ion Rădoi – Dosarul Metrorex (infracţiuni de corupţie)

Ion Rădoi, preşedintele suspendat al sindicatului Unitatea – Sindicatul Liber din Metrou (USLM), este judecat într-un dosar de corupție în legătură cu exploatarea spațiilor comerciale de la metrou.

Procurorii DNA îl acuză pe Ion Rădoi că în perioada septembrie 2017- iulie 2021 s-a folosit de influența și autoritatea ce decurg din funcția de conducere de președinte al USLM, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul (SC Sindomet Servcom SRL și comercianți din spațiile de la metrou) de bani sau foloase necuvenite.

Primul termen al procesului pe fond a fost pe data de 19 aprilie 2022, iar ultimul a fost pe 28 noiembrie 2025, în condițiile în care infracțiunile de care e acuzat Ion Rădoi se prescriu în 5 ani.

17.  Profesorul Iosif Urs – şantaj la Universitatea „Titu Maiorescu”

Profesorul universitar Iosif Urs, președintele Universității „Titu Maiorescu”, este judecat pe rolul Tribunalului București pentru șantaj.

Procurorii susțin că în perioada 10 martie – 18 mai 2021, Iosif Urs l-ar fi amenințat pe un profesor că va face publice fapte compromițătoare și că va determina declanșarea unor anchete disciplinare.

Motivul era legat de dosarul în care Iosif Urs era anchetat pentru presupusa fraudare a examenului de licență din sesiunea iunie – iulie 2019.

Iosif Urs i-ar fi cerut respectivului profesor să îl sprijine să ajungă la cei despre care crede că pot influența soarta dosarului său pentru a-l închide.

Fapta se prescrie în 5 ani de la comitere, adică în mai 2026.

18.  Afaceristul Ganea Iorgu – Dosarul Regiotrans (infracţiuni de corupţie)

Iorgu Ganea, partenerul afaceristului de la Regiotrans Costel Comana – cel care s-a sinucis în 2015 în toaleta unui avion pe ruta Brazilia-Costa Rica – este „în cărți” pentru prescripție, la Tribunalul București, acolo unde încă se judecă pe fond în dosarul subvențiilor ilegale de 50 de milioane de euro acordate operatorului privat de transport călători pe calea ferată.

Iorgu Ganea este acuzat că, alături de Costel Comana, în perioada 7 ianuarie – 20 ianuarie 2015, i-ar fi determinat pe funcționarii de la Ministerul Transporturilor, în baza a 74 de cereri, să le acorde subvenții de 236.238.281 de lei (50 milioane de euro) firmelor pe care le administrau.

19.  Mircea Sandu – grup infracţional organizat

Mircea Sandu este acuzat că și-ar fi ajutat ginerele, pe afaceristul Ziv-Asher Tetelman, să obțină un contract bănos cu FRF, prin supraevaluarea unor lucrări la Centrul de fotbal Buftea.

În afacerea centrului de fotbal de la Buftea, procurorii susțin ca Federatia Română de Fotbal (FRF) a fost prejudiciată cu suma de 3,8 milioane de lei, bani care ar fi ajuns în posesia fiicei și a ginerelui lui Mircea Sandu – Raluca Sandu și Ziv-Asher Tetelman.

Primul termen al dosarului a avut loc în 10 iunie 2022, iar următorul încă nu a fost stabilit în urma suspendării cauzei ca urmare a protestului magistraților, în condițiile în care faptele ar fi fost comise în perioada 2009-2010.

20.  Dosarul 10 august 2018 – abuz în serviciu la vârful Jandarmeriei

Coloneii din Jandarmeria Română Gheorghe Sebastian Cucoș, Laurențiu Cazan și Cătălin Sindile se judecă pe fond pe rolul Tribunalului Militar București pentru abuz în serviciu în legătură cu reprimarea protestului din 10 august 2018, faptele urmând a se prescrie în august 2026.

Doi magistrați au făcut posibilă aducerea în fața justiție a foștilor șefi ai Jandarmeriei Cucoș, Cazan și Sindile în dosarul 10 august. Primul este procurorul Bogdan Pîrlog, care s-a sesizat din oficiu cu privire la intervenția abuzivă a militarilor asupra protestatarilor din Piața Victoriei și a deschis dosarul chiar a doua zi, pe 11 august 2018. Împotriva acestuia au urmat un lung șir de dosare disciplinare din partea Inspecției Judiciare, pe care magistratul în cele din urmă le-a câștigat.

Al doilea este judecătorul Alexandru Ciprian Ghiță de la Curtea de Apel București, cel care prin încheierea din 16 aprilie 2021 a desființat soluția de clasare a dosarului 10 august dispusă de DIICOT și – mai important – a trimis cauza pentru completarea urmăririi penale la Secţia Parchetelor Militare.

Foto ilustrativ: Shutterstock

---

Reportajele și anchetele sunt mari consumatoare de timp și resurse. Din acest motiv, te invităm să susții munca jurnaliștilor printr-o donație. Aici găsești mai multe opțiuni prin care poți contribui la dezvoltarea altor materiale similare: libertatea.ro/sustine. Îți suntem recunoscători că ne citești și că ești alături de noi.