Cele 55 de nume care apar în documentarul Recorder: de la Klaus Iohannis, Liviu Dragnea sau Radu Mazăre, la Lia Savonea, Cătălin Predoiu și Marius Voineag

Recorder descrie două tabere aflate în confruntare: cei care controlează sistemul și magistrații care încearcă să-și facă meseria și sunt sancționați pentru asta.

Magistrații vorbesc despre mărturii despre blocaje, presiuni și dosare “îngropate”

Documentarul Recorder, „Justiție capturată”, conține declarații în fața camerelor de la:

• Liviu Alexandru Lascu, procuror militar, fost șef al Serviciului Militar din DNA, îndepărtat în timp ce investiga achiziții SRI.
• Crin Bologa, fost procuror-șef al DNA.
• Ionel Laurențiu Beșu, judecător la Tribunalul București.
• Claudiu Sandu, procuror și membru CSM.

Aceștia explică fenomenul prin care dosare sensibile sunt blocate prin mutări administrative, prin eliminarea judecătorilor sau prin încetarea unor delegări chiar înainte de pronunțarea sentințelor.

De asemenea, în documentar apar și numele foștilor șefi DNA Laura Codruța Kövesi și Daniel Morar, sub conducerea cărora s-au obținut marile condamnări (Năstase, Dragnea etc.). Sunt folosiți ca etalon pentru „cum ar trebui să funcționeze justiția”.

„Șefii sistemului”, magistrați aflați în poziții cheie

Recorder identifică un nucleu de magistrați aflați în funcții de conducere, care au un rol decisiv în modul în care funcționează instanțele și parchetele:

• Lia Savonea – președinta ÎCCJ, fostă șefă a CSM; intervine în numeroase episoade din documentar.
• Marius Voineag – procuror-șef DNA, menționat în legătură cu atmosfera tensionată din instituție.
• Daniel Grădinaru -președintele CSM.
• Liana Arsenie – președinta Curții de Apel București.

Materialul prezintă modul în care deciziile administrative: delegări, mutări, schimbări de completuri, influențează direct parcursul unor dosare mari.

„În ultimii ani, în conducerea Curții de Apel București au fost promovați judecători cu biografii controversate, aduși de la alte instanță din țară și ale căror rude apropiate au avut probleme grave cu legea. În spatele acestor promovări s-a aflat Lia Savonea, persoană  care în ultimii 15 ani a ocupat poziții cheie în sistemul judiciar și care este indicată de mai mulți magistrați drept «conducătorul absolut al Justiției din România».”, spun jurnaliștii Recorder.

Rețeaua de promovări rapide și rotația constantă a judecătorilor

Documentarul discută și despre magistrați care au intrat în dosare importante în urma unor promovări rapide sau schimbări neașteptate de complet:

• Adriana Pencea (fostă Filip) – avansată de la Giurgiu la București.
• Sabina Adomniței – judecătoare la CAB, soția unui fost ministru al Educației
• Ionela Tudor: Vicepreședinte la Curtea de Apel București, face parte din echipa de conducere care gestionează completurile de judecată.
• Adina Florea: Simbolul încercării politicului de a controla magistrații prin fosta „Secție Specială” (SIIJ).

Alți judecători ale căror nume au fost menționate în documentarul Recorder „Justiție capturată”: Anastasia Gargale, Cătălin Pavel, Florina Rizescu, Valerica Voica, Andreea Ionescu, Virginia Bărăscu,Violeta Georgescu Așimri, Carmen Gohoreanu, Cătălin Toma Răileanu.

Modificările succesive ale completului de judecată duc la întârzieri și, în unele cazuri, la prescripția faptelor.

Magistrații considerați “incomozi”

Documentarul scoate la lumină și situația unor magistrați care au reclamat abuzuri sau practici neunitare:

• Daniela Panioglu și Alina Guluțanu – judecătoare care au câștigat în instanță procesele prin care contestau excluderea din magistratură.
• Niculai Cârlescu – procuror DNA care a vorbit public despre presiunile interne.
• Andreea Chiș – fost membru CSM, cunoscută pentru opoziția față de deciziile considerate netransparente.

Politicienii și demnitarii menționați în documentar

De asemenea, jurnaliștii Recorder fac referire la mai multe nume sonore din lumea politică, în special în legătură cu dosarele care au ajuns la prescripție sau au fost tergiversate, dar și la mai mulți oameni de afaceri:

• Marian Vanghelie – Fost primar al Sectorului 5 (cazul său este prezentat detaliat legat de prescripție).
• Cătălin Predoiu – Fost Ministru al Justiției.
• Nicolae Ciucă – Fost Premier (menționat în contextul acuzațiilor de plagiat și al lui Marius Voineag).
• Klaus Iohannis – Președintele României.
• Adrian Năstase – Fost Premier.
• Elena Udrea – Fost ministru.
• Radu Mazăre – Fost primar al Constanței.
• Ioan Mocioalcă – Senator PSD, vicepreședinte Curtea de Conturi.
• Nicolae Bădălău – Baron PSD.
• Cristian Adomniței – Fost ministru PNL (soțul judecătoarei Sabina Adomniței).
• Florin Iordache – Fost ministru al Justiției.
• Tudorel Toader – Fost ministru al Justiției.
• Cătălin Voicu – Fost senator PSD (condamnat pentru corupție).
• Sorin Oprescu – Fost primar general.
• Nicolae Bănicioiu – Fost ministru.
• Sebastian Vlădescu – Fost ministru.
• Valeriu Zgonea – Fost președinte al Camerei Deputaților.
• Nicu Marcu – Fost șef ASF.

Oameni de afaceri și alte persoane:

• Puiu Popoviciu – Om de afaceri (dosarul Băneasa).
• Dan Voiculescu – Om de afaceri/politician.
• Sorin Ovidiu Vîntu – Om de afaceri.
• Bogdan Olteanu – Fost viceguvernator BNR.
• Mircea Beuran – Medic (cazul său este relatat de judecătorul Beșu).
• Cristian Burci – Om de afaceri (dosarul Romvag).
• Mihai Savonea – Avocat, soțul Liei Savonea.
• Ionuț Costea – Fost președinte EximBank.
• Lucian Duță – Fost șef CNAS.

Menționarea acestor nume apare în contextul traseului dosarelor lor sau în relatările procurorilor și judecătorilor intervievați.

Dosarele de corupție care s-au oprit înainte de final

Documentarul urmărește câteva cazuri reprezentative pentru modul în care schimbările de completuri pot oferi timp suplimentar inculpaților:

• Cazul Marian Vanghelie – Condamnat în primă instanță la 11 ani și 8 luni, a beneficiat de cinci rânduri de schimbări de complet în apel, până la prescriere.
• Cazul achizițiilor SRI – procurorul Lascu demis în plină anchetă, ulterior dosarul a fost clasat: „Cred că pot avea suspiciunea rezonabilă că ceea ce făceam a deranjat pe cineva și mă gândesc în primul rând la cei pe care-i anchetam”, spune procurorul Lascu în material. 
• Cazuri ale unor oameni de afaceri – printre cei menționați apar: Puiu Popoviciu, Cristian Burci, Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vîntu.

Cum explică Recorder mecanismul care oprește dosarele

Materialul jurnalistic arată că, dincolo de deciziile CCR privind prescripția, în sistem funcționează un mecanism administrativ care permite resetarea proceselor:

• schimbarea judecătorilor înainte de sentință
• încetarea delegărilor sau detașărilor
• mutări la alte instanțe
• promovări bruște
• pensionări strategice

Aceste mișcări fac ca dosarele de mare corupție să fie reluate în mod repetat, până când faptele se prescriu.

Recorder conturează o imagine în care justiția este împărțită între:

• magistrații aflați în funcții cheie, care pot influența cursul dosarelor
• judecătorii și procurorii care încearcă să-și facă meseria, dar sunt vulnerabili în fața deciziilor administrative
• politicienii și oamenii de afaceri ale căror dosare depind de aceste mișcări administrative

Documentarul sugerează că fenomenul prescripției nu este accidental, ci rezultatul unui sistem care permite tergiversarea dosarelor timp de ani de zile.

„Justiție capturată”, documentarul realizat de Recorder, a fost vizionat pe Youtube de peste 2,3 milioane de persoane, de când a fost publicat, în seara de 9 decembrie. De asemenea, acesta a stârnit numeroase reacții și emoții în rândul românilor.

Joi, 11 decembrie, a avut loc conferința extraordinară organizată la Curtea de Apel București. Aceasta s-a transformat într-un moment fără precedent după ce judecătoarea Raluca Moroșanu, de la Secția I Penală, a luat cuvântul și a confirmat public acuzațiile formulate de colegul său Laurențiu Beșu în documentarul Recorder „Justiție capturată”. Mai multe voci publice au apreciat curajul judecătoarei Raluca Moroșanu.

Material realizat cu ajutorul inteligeței artificiale.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro