Anularea condamnării lui Sebastian Vlădescu a ajuns pe masa judecătoarei Lia Savonea. Fostul ministru de finanțe mizează pe două documente-cheie

Savonea a mai admis căi extraordinare de atac

Tot atunci va afla dacă va fi pus sau nu în libertate și fostul președinte al Eximbank, Ionuț Mircea Costea, condamnat la 6 ani de închisoare în același dosar. Cumnatul lui Mircea Geoană a început să execute pedeapsa abia în iunie 2025, după ce a fost repatriat din Turcia.

Cei doi au formulat un recurs în casație împotriva deciziei din 23 mai 2023, iar cauza a ajuns pe masa Liei Savonea, judecătoarea care în trecut a mai admis astfel de căi extraordinare de atac formulate de condamnați VIP precum Mario Iorgulescu (pe care l-a trimis spre rejudecare) sau Vanessa Youness (pe care a pus-o în libertate).

Surse din rândul avocaților au declarat pentru Libertatea că Sebastian Vlădescu și-a întemeiat cererea pe două documente – o decizie a Curții Constituționale și una a Înaltei Curți – ultima semnată, printre alții, și de Lia Savonea.

Sebastian Vladescu a susținut, în principal, că nu există probe din care să rezulte că și-a însușit partea lui din mita de 20 de milioane de euro de la compania Swietelsky, decizia definitivă de condamnare sprijinindu-se pe două declarații: una a lui Florin Hozoc (intermediarul șpăgii) și alta a avocatului Doru Boștină (cel care a „deghizat” sumele de bani de la austrieci în contracte de asistență juridică).

În subsidiar, fostul ministru de finanțe a arătat că, la data pronunțării hotărârii definitive, infracțiunea era prescrisă – motiv pentru care a solicitat desființarea condamnării și punerea în libertate.

Avocații lui Sebastian Vlădescu au invocat următoarele documente, pe care Libertatea le va analiza pe rând:

• Decizia Înaltei Curți nr. 1 din data de 20 ianuarie 2025 (recurs în interesul legii) care spune că în cazul infracțiunilor unice de luare de mită termenul de prescripție se calculează de la data săvârșirii primului act material.
• Decizia CCR nr. 50 din 18 februarie 2025 cu privire la dreptul de a face recurs în casație chiar și atunci când chestiunea prescripției a fost pusă în dezbatere înainte de condamnare.

Printre magistrații care s-au aflat, pe 20 ianuarie 2025, în componența Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii s-a numărat și judecătoarea Lia Savonea, cea pe masa căreia a ajuns în prezent recursul în casație al lui Sebastian Vlădescu.

Înalta Curte, atentă la drepturile infractorilor

Magistrații de la Înalta Curte au scris în Decizia nr. 1/2025 că nu este permis ca inculpatului să i se creeze o situație mai grea, astfel că prescripția se socotește de când a cerut banii, nu de când a luat ultima tranșă din șpagă.

• „Având în vedere modalitatea de reglementare a infracţiunilor de corupţie prevăzute de art. 289-292 din Codul penal (n.r. – primul articol e luarea de mită), aceea a incriminării ca act de executare a unor acte care în realitate au semnificaţia unui început de punere în executare, se poate concluziona că în temeiul legii prima modalitate alternativă de comitere a faptei (promisiune/oferire, respectiv pretindere/acceptarea promisiunii) absoarbe juridic conduitele subsecvente, ulterioare, consumării infracţiunii.
• Aceasta nu înseamnă că activitatea infracţională ulterioară consumării faptei nu prezintă relevanţă penală, ci doar că, prin voinţa legiuitorului, orice acte ulterioare sunt absorbite în prima modalitate alternativă realizată, spre deosebire de situaţiile în care, tot în temeiul legii, absorbţia operează în sens invers, întreaga activitate infracţională raportându-se la momentul care conturează rezultatul final al acesteia, respectiv epuizarea infracţiunii.
• Este adevărat că, faţă de natura de infracţiune simplă de consumare anticipată a luării/dării de mită, respectiv traficul/cumpărarea de influenţă, nu este exclusă ipoteza ca activitatea infracţională să continue, să se desfăşoare în paralel cu curgerea termenului de prescripţie a răspunderii penale, însă nici pentru situaţii de acest fel nu este permisă interpretarea legii penale prin analogie şi în defavoarea acuzatului prin recurgerea la reguli aplicabile unei alte forme a unităţii naturale de infracţiune, respectiv infracţiunea continuă, remediul posibil fiind o modificare legislativă care să includă între formele unităţii de infracţiune cu durată în timp şi infracţiunile de corupţie”, se arată în Decizia ÎCCJ nr. 1/2025.

CCR a „echilibrat balanța” în favoarea inculpaților

Pe data de 18 februarie 2025 a venit altă veste bună pentru infractori, de data asta din partea Curții Constituționale.

CCR a decis că un condamnat poate invoca prescripția într-o cale extraordinară de atac, chiar dacă această chestiune a făcut obiectul dezbaterilor la proces, iar judecătorii i-au respins-o și l-au trimis la pușcărie.

Judecătorii de la Curtea Constituțională au hotărât că „soluția legislativă de la art. 438 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură penală care exclude inculpatul de la dreptul de a formula recurs în casație în ipoteza în care în mod greșit nu a fost dispusă încetarea procesului penal este neconstituțională”.

Iată câteva extrase din Decizia nr. 50 din 18 februarie 2025, unde se vorbește tot de drepturile infractorilor:

• „Curtea constată că dispozițiile art. 438 alin. (1) pct. 8 din Codul de procedură penală creează un regim juridic diferit al procurorului și, respectiv, al inculpatului, sub aspectul posibilității acestora de a invoca pe calea recursului în casație o greșită apreciere de către instanța competentă a incidenței/neincidenței unei cauze de încetare a procesului penal, ceea ce conduce la un dezechilibru între mijloacele procesuale puse la dispoziția celor doi participanți la procesul penal anterior menționați, prin asigurarea doar în favoarea procurorului a dreptului prevăzut prin textul criticat.
• Astfel, dispozițiile legale criticate reglementează în privința inculpatului o situație procesuală net dezavantajoasă față de cea a procurorului, diferență care nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil. Mai mult, astfel cum Curtea a arătat mai sus, în ipoteza analizată, inculpatul este lipsit de orice alt mijloc procesual de apărare 7 a drepturilor și intereselor sale procesuale. 
• Prin Codul de procedură penală în vigoare, recursul a fost transformat într-o cale extraordinară de atac, îmbrăcând forma recursului în casație, însă printre cazurile în care acesta poate fi invocat nu se mai regăsește și cel în care hotărârea atacată este contrară legii sau în care prin hotărârea atacată s-a făcut o greșită aplicare a legii.
•  Totodată, Codul de procedură penală în vigoare nu prevede niciun alt caz în care să poată fi încadrată, drept temei al recursului în casație, ipoteza în care, prin hotărârea judecătorească definitivă atacată, în mod greșit nu s-a dispus încetarea procesului penal”, se arată în Hotărârea CCR nr. 50/2025.

Cea mai răsunătoare condamnare din anul 2023

Sebastian Vlădescu și Ionuț Mircea Costea au fost condamnați definitiv de Înalta Curte, pe 26 mai 2023, la 7 ani și 4 luni de închisoare, respectiv 6 ani pentru luare de mită în dosarul reabilitării căii ferate București-Constanța în schimbul unor comisioane de 20 de milioane de euro de la compania austriacă Swietelsky.

În cazul amândurora, judecătorii au dispus încetarea procesului penal pentru trafic de influență ca urmare a împlinirii termenului de prescripție.

În același dosar, Cristian Boureanu, Mihaela Mititelu și Constantin Dascălu au scăpat prin încetarea procesului penal, dar s-au ales cu sechestru pe avere.

Înalta Curte a dispus confiscarea specială a următoarelor sume de bani:

• 2.177.000 de euro, 3.990.248 de lei și 65.000 de euro de la Sebastian Vlădescu,
• 3.121.328 de lei și 1.919.900 de euro de la Ionuț Mircea Costea,
• 3.083.498 de lei și 1.050.087 de euro de la Mihaela Mititelu,
• 1.114.000 de euro de la Constantin Dascălu,
• 2.111.799 de euro de la Cristian Boureanu.

Sebastian Vlădescu s-a predat și a început imediat executarea pedepsei, pe când Ionuț Mircea Costea a fugit și s-a ascuns în Turcia, de unde a fost extrădat pe 24 iunie 2025.

La fond, pe data de 24 martie 2022, Secția penală a ÎCCJ a pronunțat următoarele pedepse:

• Sebastian Vlădescu – 8 ani şi 6 luni închisoare (luare de mită şi trafic de influenţă)
• Ionuţ Mircea Costea (cumnatul lui Mircea Geoană) – 7 ani închisoare (trafic de influenţă şi luare de mită)
• Cristian Boureanu – 4 ani şi 3 luni închisoare (trafic de influenţă)
• Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor) – 5 ani şi 6 luni închisoare (luare de mită)
• Mihaela Mititelu, o apropiată de conducerea Companiei Naţionale CFR – 4 ani pentru (complicitate la trafic de influenţă).

Sebastian Vlădescu neagă orice șpagă

Fostul ministru de finanțe a fost audiat în acest dosar pe data de 22 februarie 2023, când a negat orice implicare în „afacerea” Swietelsky.

Avocat: Ați avut vreo discuție cu Mircea Costea sau cu Mihaela Mititelu vreo discuție în perioada 22.08.2005 – 19.10.2005 cu privire la vreun proiect Swietelsky?

Vlădescu: Nici în perioada menționată, dar nici anterior sau ulterior nu am avut vreo astfel de discuție cu cei doi.

Avocat: Memorandumul pe care l-ați semnat în 19.10.2005 era obligatoriu?

Vlădescu: Așa cum am menționat, nu numai memorandumul, cât și actele ulterioare au fost întocmite în conformitate cu prevederile legilor din 2002.

Avocat: Cu privire la firma Sebimob (n.r. – Sebimob Construct, firma fostei soții a lui Vlădescu) a existat vreo discuție cu Doru Boștină sau Cezar Gușu în legătură cu trimiterea unor sume de bani către Sebimob, societatea fostei dv. soții?

Vlădescu: Nu am avut niciodată o asemenea discuție.

Avocat: În cadrul firmei Lord Expert, cât a fost asociat, a avut domnul Vlădescu vreo atribuție executivă?

Vlădescu: Administratorul firmei era domnul Ceaușelu (n.r. – Bogdan Ceaușelu). Eu eram asociat, nu îmi amintesc de vreo funcție executivă.

Avocat: Dacă a avut domnul Vlădescu vreo contribuție la emiterea HG 18/08.2010 cu privire la rectificarea bugetară. S-au prevăzut niște bani pentru TVA.

Vlădescu: Pot să mă opun întrebării? Eram ministru al finanțelor, nu pot să spun că n-am avut nicio treabă!

Judecătoare: Ștergem întrebarea.

Avocat: Dacă în 2010, atunci când a fost emisă HG 18 pentru restituirea TVA către Swietelsky, a avut vreo discuție pe acest subiect cu inculpatul Dascălu (n.r. – Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor).

Vlădescu: Nu am avut niciodată nicio discuție cu Dascălu vizavi de Swietelsky și așa cum am menționat și anterior, prevederea cu privire la restituirea TVA a apărut în conformitate cu două legi. Una este din 2002, referitoare la aprobarea acordului de împrumut cu banca japoneză, în baza căruia a fost finanțat proiectul reabilitării căii ferate București – Constanța, iar a doua e acordul FMI din 2010 care prevedea în mod expres intrarea în normalitate cu privire la restituirea TVA.

Cum l-au contrazis magistrații: „Implicat la toate nivelurile”

Judecătorii l-au contrazis în motivarea hotărârii de condamnare, unde au reținut că fostul ministru de finanțe a fost implicat „în toate segmentele activității infracționale” din dosarul Mită la CFR și a profitat de funcție pentru a obține „sume uriașe de bani”.

• „Inițial, în calitate de ministru al finanțelor publice, inculpatul a efectuat demersurile în scopul aprobării finanțării suplimentare necesare pentru încheierea contractelor privind reabilitarea căii ferate București – Constanța, rolul său fiind esențial, în lipsa acestora contractele cu asocierea F.-G.-H. neputând fi încheiate.
• Ulterior, pe parcursul derulării contractelor, inculpatul și-a exercitat atribuțiile referitoare la asigurarea fondurilor pentru plata facturilor aferente lucrărilor efectuate de asocierea din care făcea parte compania F.
• De asemenea, activitățile inculpatului (n.r. – Sebastian Vlădescu) au continuat în scopul obținerii aprobărilor necesare pentru plata facturilor aferente lucrărilor pe tronsonul București – Constanța, precum și plata TVA-ului restant pentru lucrări executate anterior (în perioada 2003 – 2006) pe tronsonul București – Câmpina, fie prin influența pe care o avea asupra conducerii de la nivelul Ministerului Finanțelor, inclusiv asupra ministrului Q6., fie prin demersurile pe care le-a realizat personal, în calitate de ministru al finanțelor în perioada 23 decembrie 2009 – 3 septembrie 2010 și la Ministerul Transporturilor prin intermediul secretarului de stat D. (n.r. – Constantin Dascălu), delegat să exercite prerogativele de ordonator principal de credite, iar ulterior, începând cu octombrie 2010, prin influența exercitată asupra W2. (n.r. – Anca Boagiu), devenită ministru al transporturilor.
• Pentru aceste demersuri, inculpatul A. (n.r. – Sebastian Vlădescu) a primit, într-o primă etapă, suma de 3.990.248,6 lei, pentru ca, în a două etapă, să primească sumele de 2.177.000 euro, respectiv 65.000 de euro”, explică judecătorii.

Cum curgeau banii de la Swietelsky către șpăgarii din ministere

Potrivit procurorilor DNA, austriecii i-ar fi plătit pe Vlădescu și pe oamenii lui cu 3,5% din banii pe care Swietelsky îi încasa pentru lucrări de la statul român.

În acest fel, funcționarii din Ministerul Finanțelor și cei din jurul lor ar fi primit, în perioada 2005-2017, comisioane de aproximativ 20 de milioane de euro.

Banii de la Swietelsky ar fi fost trecuți prin firma de avocatură Boștină și Asociații sub „paravanul” unor contracte de asistență juridică.

Mai apoi, tot de la Boștină și asociații, sumele ajungeau în Cipru, prin alte contracte, la firmele lui Ionuț Mirea Costea.

• „În anul 2009, Boureanu Cristian, deputat în Parlamentul României, a acceptat promisiunea de a primi alte 2 milioane de euro pentru ca, în schimbul acestei sume, să își exercite influența asupra lui Vlădescu Sebastian, precum și asupra conducerii Ministerului Transporturilor, în beneficiul companiei străine, în sensul celor anterior menționate.
• Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un nou circuit fictiv, conceput pe cinci nivele, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină și au ajuns la persoanele sus-menționate.
• În circuitul fictiv au fost interpuse mai multe firme cu sedii sociale în paradisuri fiscale care aveau conturi deschise la bănci din Cipru și Elveția, prin care au tranzitat banii.
• În final, banii au ajuns în societăți indicate de destinatarii sumelor, fie au fost retrași în numerar, fiind transportați și predați în România persoanelor mai sus indicate, implicate în înțelegerea inițială.
• Din suma de 2 milioane de euro pretinsă, Vlădescu Sebastian a primit, în perioada noiembrie 2011 – septembrie 2013, suma de 65.000 de euro, sub forma finanțării activității unei companii offshore unde avea calitatea de asociat”, arată procurorii DNA.

Spre deosebire de Ionuț Mircea Costea care a început executarea pedepsei după repatriere, pe 24 iunie 2025, Sebastian Vlădescu mai are puțin până la eliberare.

Pentru că are peste 60 de ani, Sebastian Vlădescu va intra în comisia de liberări condiționate a Penitenciarului Jilava după executarea a jumătate din pedeapsă, adică undeva în vara anului 2026.

Fotografii: Ionuț Mureșan

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro