Cine e Lia Savonea, președinta ÎCCJ, acuzată în documentarul Recorder că a „capturat” justiția din România
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește Libertatea in Google Discover
Lia Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, se află din nou în centrul unei controverse majore după acuzațiile apărute în documentarul Recorder și declarațiile fostei judecătoare Daniela Panioglu. Numele său este legat de decizii sensibile și de o influență puternic contestată în sistemul judiciar românesc.
Cuprins:
Cine este Lia Savonea
Lia Savonea a fost aleasă în 2025 președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, după un vot de 9 la 1 în Secția pentru judecători a CSM. A fost singurul candidat înscris în procedură, concursul fiind organizat mai devreme decât de obicei.
În fața CSM, Savonea a declarat: „Candidez nu pentru o funcție, ci pentru o misiune. Experiența în conducerea instanțelor m-a ajutat să înțeleg sistemul judiciar pe fiecare palier”, conform Euronews.
Cariera ei cuprinde poziții de judecător la Judecătoria Sectorului 6, Tribunalul București, Curtea de Apel București și, din 2023, la Secția Penală a ÎCCJ. Savonea a condus și Consiliul Superior al Magistraturii, perioadă în care a fost o prezență influentă în deciziile privind disciplina și promovarea magistraților.
Acuzată că ar controla sistemul: ce susțin magistrații din documentarul Recorder
În documentarul Recorder, mai mulți magistrați, printre care procurori DNA și judecători, o indică pe Savonea drept parte a unui cerc de influență care ar fi ocupat poziții-cheie în justiție.
Un procuror DNA spune: „S-a format un grup de influență în jurul Liei Savonea”. Judecătorul Laurențiu Beșu afirmă: „În vârful sistemului este percepută ca lider absolut, cu control asupra CSM, Inspecției Judiciare și altor structuri”.
Deciziile controversate date de Lia Savonea
Numele Liei Savonea este asociat cu mai multe decizii care au avut impact major în spațiul public, a scris Libertatea luna trecută. Una dintre ele este hotărârea prin care condamnarea lui Mario Iorgulescu, de 13 ani și 8 luni, a fost anulată, cauza fiind trimisă spre rejudecare. Savonea a făcut parte din completul care a considerat că dosarul trebuie reluat, fapt consemnat de publicațiile naționale.
O altă decizie menționată este cea privind „Dosarul Revoluției”, în care rechizitoriul întocmit de procurori a fost declarat neconform. Savonea a semnat hotărârea care a dus la reînceperea procedurilor, o măsură intens discutată la acel moment.
Există critici referitoare și la modul în care au fost soluționate anumite cauze cu minori, fiind amintită o sentință cu suspendare într-un dosar de act sexual cu un minor. Aceste observații au fost formulate public de foști membri ai Guvernului și preluate de publicațiile centrale.
Un alt dosar este cel al Vanessei Youness, partenera fostului șef DGIPI, Gelu Oltean. Youness fusese condamnată pentru trafic de influență în legătură cu contracte Microsoft. Completul din care făcea parte și Lia Savonea a decis anularea pedepsei cu executare și trimiterea cazului către o altă instanță pentru rejudecare.
Potrivit aceleiași surse, în anii în care PSD promova modificări controversate ale legilor justiției, Savonea ar fi fost una dintre cele mai influente figuri din Consiliul Superior al Magistraturii. În aceeași perioadă, a fost asociată cu promovarea unor măsuri susținute de partid, precum reorganizarea secțiilor disciplinare și a structurilor de anchetă internă a magistraților.
Controversele legate de averea familiei Savonea
Investigațiile Buletin de București și Rise Project au documentat mai multe tranzacții imobiliare în Chiajna, unde soțul Liei Savonea, Mihai Savonea, a fost implicat în dezvoltări imobiliare alături de persoane investigate sau cunoscute în mediile interlope.
Articolele menționate descriu terenuri împărțite cu rude ale unor politicieni locali, autorizări de construcție și asocierea într-un proiect ridicat cu bani cash investiți de fiul unui magistrat condamnat.
Savonea a recunoscut în 2023, într-un caz mediatizat de ANI, că nu a declarat la timp vânzarea unui teren de 30.000 de euro, susținând ulterior că a fost o omisiune.
Ce salariu are Lia Savonea
Potrivit informațiilor publicate de Libertatea pe baza declarației de avere, Lia Savonea a avut venituri lunare de aproximativ 32.000 de lei. Ea deține economii de peste 740.000 de lei în 19 conturi bancare și bijuterii evaluate la 18.500 de euro.
Soțul ei, Mihai Savonea, are un cabinet de avocatură cu venituri declarate de circa 15.000 de lei pe an.
Numită președintă a ÎCCJ în luna iunie 2025, Lia Savonea urmează totuși să primească drept locuință de serviciu un apartament cu cinci camere situat în zona Parcului Herăstrău, pe Bulevardul Mareșal Constantin Prezan. Imobilul are o suprafață totală de 378 de metri pătrați și o valoare de inventar de 3.775.000 de lei, conform documentelor guvernamentale.
Numele Liei Savonea, din nou în centrul unei controverse majore
Documentarul Recorder „Justiție capturată” a readus în discuție acuzații grave privind influența exercitată în sistemul judiciar. În investigație, mai mulți magistrați vorbesc despre un mecanism de control care ar fi afectat modul în care se soluționează dosarele de corupție.
După acest documentar, și fosta judecătoare Daniela Panioglu a susținut că „nu funcționează nimic mai bine în România decât corupția din justiție”, indicând-o pe Lia Savonea ca figură centrală a acestui sistem. Panioglu spune că modul în care au fost schimbate completele în unele dosare ar fi influențat termenele și riscul de prescripție. Lia Savonea a respins toate acuzațiile, spunând că „mărturiile invocate nu sunt susținute de fapte verificabile și conțin afirmații necorespunzătoare realității”.
Secția pentru judecători a CSM a reacționat la materialul Recorder, afirmând că reportajul ar face parte din „o campanie de destabilizare a puterii judecătorești” și susținând că acuzațiile din film nu reflectă evaluările europene recente privind funcționarea statului de drept.
