Război în Ucraina, ziua 554 | Rusia a instalat bariere de protecție la podul Kerci

Hackeri militari ruși au vizat dispozitivele mobile ale soldaților ucraineni în încercarea de a fura informații sensibile de pe câmpul de luptă care ar putea ajuta Kremlinul în războiul împotriva Ucrainei, au avertizat joi SUA și aliații lor, potrivit CNN.

Noul avertisment venit din partea SUA și a aliaților săi „Five Eyes” – Australia, Canada, Noua Zeelandă și Regatul Unit – coroborează un raport al serviciului ucrainea de securitate SBU, care a constatat că hackerii ruși au încercat să se infiltreze în tabletele Android pe care militarii ucraineni le foloseau pentru „planificarea și îndeplinirea misiunilor de luptă”.

Codul de infectare al hackerilor ruși a fost conceput pentru a fura datele trimise de pe dispozitivele mobile ale soldaților către sistemul de sateliți Starlink, realizat de compania miliardarului Elon Musk, potrivit SBU. Sateliții Starlink au fost cruciali pentru comunicațiile pe câmpul de luptă din Ucraina.

Noile informații arată cum lupta pentru controlul datelor militare sensibile în spațiul cibernetic a fost un front-cheie în războiul pe scară largă al Rusiei împotriva Ucrainei.

Nu este clar cât de reușit a fost efortul de hacking. Serviciul de securitate ucrainean SBU a afirmat că a „blocat” unele dintre încercările de piratare, dar a recunoscut, de asemenea, că rușii au „capturat” tabletele de pe câmpul de luptă și au plantat pe ele software de infectare.

O grupare de gherilă rusă a revendicat atacul cu drone efectuat duminică asupra regiunii Kursk din Rusia, relatează Sky News.

Corpul Voluntarilor Ruși (RVC) – o miliție proucraineană – a transmis că membrii săi au trecut „din nou frontiera poroasă, fără interferențe” și au lovit un aerodrom militar.

„Toate țintele vizate au fost distruse. Subliniem: obiective legitime care au adus durere și moarte în orașele ucrainene pașnice”, a postat grupul, într-un mesaj pe Telegram.

Gruparea a afirmat că operațiunea a fost întreprinsă pe baza „contrainformațiilor militare ale SBU” – principalul serviciu de informații al Ucrainei -, însă SBU a susținut anterior că RVC este un grup clandestin rus care acționează independent.

Corpul Voluntarilor Ruși a ținut prima pagină a ziarelor în lunile mai și iunie, când a lansat mai multe incursiuni în Rusia, trecând din Ucraina în regiunea Belgorod, și a capturat mai mulți soldați ruși.

Miliția a fost fondată de un cetățean rus de extremă dreapta în vara anului trecut și este formată din ruși care au luptat în și pentru Ucraina.

Ministerul ucrainean de Externe a transmis joi că orice argument privind susținerea exporturilor de cereale rusești prin Marea Neagră fără reluarea exporturilor din porturile ucrainene ar consolida „sentimentul de impunitate” al Moscovei și „ar da o lovitură severă obligațiilor internaționale și dreptului internațional”, relatează CNN.

„În acest context, ne așteptăm ca Turcia, care și-a afirmat în repetate rânduri poziția inviolabilă cu privire la păstrarea și respectarea strictă a dreptului internațional, împreună cu alte părți implicate, să își folosească autoritatea pentru a zădărnici încercările Rusiei de a încălca obligațiile internaționale și de a șantaja lumea cu noi crize alimentare”, a precizat ministerul condus de Dmitro Kuleba, într-un comunicat.

Declarația vine în contextul în care ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și omologul său turc, Hakan Fidan, poartă discuții la Moscova despre transporturile de cereale.

Joi, Lavrov a declarat că cei doi au discutat despre inițiativa Moscovei de a organiza livrări de cereale rusești în Turcia la un preț redus, pentru a fi procesate în facilitățile turcești și apoi expediate către „cele mai nevoiașe țări din lume”.

Forțele Kievului susțin că au pătruns în „prima linie” a bastioanelor rusești din regiunea Zaporojie, ceea ce poate reprezenta un indiciu că Ucraina se apropie de rețeaua întinsă de tranșee fortificate a rușilor de-a lungul frontului de sud, scrie CNN.

Armata ucraineană a anunțat joi că unitățile sale au avansat spre două sate aflate la sud și la est de Robotîne, un sat din regiunea Zaporojie pe care Kievul l-a securizat săptămâna trecută, pe fondul unei contraofensive istovitoare care produce câștiguri treptate.

Mărturiile analizate de postul american de televiziune pun în lumină numeroasele provocări pentru trupele ucrainene care încearcă să străpungă sistemul dens de câmpuri minate, obstacole antitanc și tuneluri rusești răspândite în zone din sudul și estul Ucrainei.

Vestea celor mai recente progrese vine pe fondul unor relatări potrivit cărora SUA și aliații occidentali au remarcat ritmul lent al contraofensivei. CNN a relatat la începutul acestei luni că SUA au primit din ce în ce mai multe „actualizări care dau de gândit”.

Bloggerii militari ruși vorbesc despre o activitate sporită în apropierea satului Verbove, situat în sud-estul Ucrainei, dar afirmă că forțele Moscovei opun rezistență înaintării trupelor ucrainene.

Luni, imaginile surprinse din satelit arătau că în satul Solodka Balka – situat la 7 kilometri sud de Robotîne – au fost construite tranșee de comunicații întărite cu oțel, adăposturi pentru vehicule și fortificații de tipul „dinți de dragon” menite să obstrucționeze avansul ucrainenilor.

În ultimele săptămâni, Kievul și-a extins unitățile spre orașul strategic Tokmak, un centru logistic al forțelor ruse, cu un cap de linie prin care se efectuează realimentarea și unde se află depozite de combustibil și muniții.

De asemenea, luptele s-au intensificat spre periferia nordică a orașului Novoprokopivka – o mică așezare rurală situată la aproximativ 4 kilometri sud de Robotîne și aproape de o linie de fortificații rusești din regiunea Zaporojie, potrivit Brigăzii 46, care luptă în zonă.

Unitățile antiaeriene rusești au distrus o dronă ucraineană deasupra regiunii Briansk, în sudul țării, a anunțat joi Ministerul Apărării de la Moscova, potrivit Al Jazeera.

Regiunea Briansk a fost ținta mai multor încercări recente ale Ucrainei de a lansa atacuri cu drone asupra teritoriului rusesc.

Forțele ucrainene de apărare continuă să țină piept ofensivei ruse de lângă orașul Marinka, din regiunea Donețk, și au respins ofensiva rusă din apropiere de satul Novomykhailivka, a anunțat joi Statul Major General al Ucrainei, în raportul zilnic privind operațiunile militare, potrivit Ukrainska Pravda.

Pe parcursul ultimelor 24 de ore, rușii au lansat o rachetă și 31 de lovituri aeriene și au efectuat 52 de atacuri cu sisteme de rachete cu lansare multiplă (MLRS) asupra pozițiilor trupelor ucrainene și a zonelor populate. „Ca urmare a atacurilor teroriste rusești, din păcate, există victime în rândul populației civile. Au fost distruse clădiri rezidențiale și alte facilități de infrastructură civilă”, a precizat conducerea armatei ucrainene, în raportul publicat la ora 18.00.

Pe parcursul zilei, au avut loc 25 de ciocniri armate.

Tot joi, apărătorii ucraineni au continuat să desfășoare o operațiune ofensivă pe frontul de la Melitopol, câștigând teren și desfășurând acțiuni de contracarare a bombardamentelor, conform Statului Major General.

De asemenea, forțele aeriene ucrainene au efectuat 12 lovituri asupra zonelor de concentrare a soldaților ruși și patru lovituri asupra sistemelor rusești de rachete antiaeriene.

Luminiţa Odobescu a reamintit atacurile Rusiei din cursul verii în imediata vecinătate a frontierei României, la porturile ucrainene Reni şi Ismail de la Marea Neagră, joi, când a participat la reuniunea informală a miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale UE (tip Gymnich), la Toledo, scrie Agerpres.

De asemenea, potrivit unui comunicat MAE, Odobescu „a accentuat nevoia unei abordări integrate la Marea Neagră care să includă şi asigurarea rezilienţei Republicii Moldova, stat grav afectat de consecinţele războiului”.

În cadrul discuţiilor privind agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, ministrul român a reiterat continuarea sprijinului multidimensional pentru Ucraina. Referitor la sprijinul militar al UE, a subliniat importanţa atingerii unui acord politic rapid în privinţa celei de-a opta tranşe din cadrul Instrumentului European pentru Pace (European Peace Facility). De asemenea, ministrul român de Externe a exprimat sprijin pentru consolidarea Misiunii UE de Asistenţă Militară pentru Ucraina (EUMAM).

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres a declarat joi că nu se așteaptă prea curând la încheierea păcii în Ucraina, scrie Al Jazeera.

Întrebat dacă el crede că sunt posibile discuții pe această temă în timpul Adunării Generale a ONU, care va avea loc la jumătatea lunii septembrie, șeful Națiunilor Unite a răspuns: „Aș minți, desigur, dacă aș spune că eu cred că întrevedem în orizontul apropiat posibilitatea unei păci în Ucraina”.

„Cred că nu suntem încă acolo”, a spus el. „Și de aceea este atât de important să luăm măsuri pentru a reduce impactul dramatic negativ al acestui războai asupra întregii lumi”, a adăugat Antonio Guterres.

Procurorii ucraineni au descoperit că forțele ruse au torturat 75 de copii pe parcursul invaziei, relatează joi agenția de presă Interfax Ucraina, potrivit The Kyiv Independent.

Cele mai multe cazuri de tortură au avut loc în satul Iahidne din regiunea Cernihiv, care s-a aflat sub ocupație rusă timp de aproximativ o lună, a declarat un reprezentant al Procuraturii Generale, într-un interviu acordat Interfax.

Potrivit șefei Departamentului pentru protecția intereselor copiilor și anti-violență, Iuliia Usenko, autoritățile ucrainene au deschis 3.200 de dosare penale privind crimele Rusiei împotriva copiilor.

„Acestea includ crime, mutilări, răpiri de copii, strămutări forțate, deportări, violențe sexuale împotriva copiilor, atacuri asupra instituțiilor și facilităților pentru copii”, a declarat Usenko, adăugând că minorii răpiți au fost adesea torturați și închiși.

În timpul ocupației din Iahidne, la începutul războiului, trupele ruse au ținut 367 de locuitori în subsolul unei școli timp de 27 de zile. Cincizeci de copii se aflau printre ostatici, iar unsprezece persoane au murit în total, potrivit biroului președintelui ucrainean.

„Condițiile în care au fost (ținuți) copiii împreună cu adulții în subsolul școlii și tratamentul lor echivalează cu tortura”, a adăugat Usenko.

În afară de cazul de la Iahidne, procurorii ar fi înregistrat, de asemenea, cazuri izolate în regiunile Herson și Harkovv în care copiii au fost reținuți și torturați.

Potrivit lui Usenko, ocupanții au susținut că respectivii copii ar fi furnizat armatei ucrainene informații despre mișcarea echipamentului militar rusesc.

Primarul Kievului a alocat 800 de milioane de grivne (17,2 milioane de lire sterline) pentru a construi fortificații în capitala ucraineană, relatează Sky News și Al Jazeera.

Deși nu există niciun semn imediat în privința unui nou asalt asupra orașului, Rusia a încercat să îl cucerească în prima fază a invaziei din februarie 2022 și lansează în mod regulat rachete asupra locuitorilor din Kiev.

„Kievul este și va fi ținta prioritară numărul unu pentru inamic”, a declarat Serhiy Popko, șeful administrației militare a Kievului.

Primarul Vitali Klitschko a mai spus că va aloca 300 de milioane de grivne (6,4 milioane de lire sterline) din bugetul orașului pentru nevoile forțelor armate ucrainene.

Şase militari ucraineni aflaţi la bordul a două elicoptere de luptă Mi-8 au murit în timp ce îndeplineau misiuni în estul Ucrainei, a anunțat armata ucraineană, potrivit Ukrainska Pravda.

Cei șase militari ucraineni și-au pierdut viața în timp ce „executau misiuni” într-un sector al țării aflat sub control rusesc, în apropiere de orașul Bahmut din estul țării, a precizat armata ucraineană într-un comunicat pe aplicația de mesagerie Telegram.

Mai multe detalii: Șase militari ucraineni au murit după ce două elicoptere s-au prăbușit în timpul unei misiuni, în apropiere de Bahmut

Kievul a convenit cu aliații asupra furnizării către Ucraina a 50-60 de avioane de vânătoare F-16 fabricate în SUA, a declarat președintele Volodimir Zelenski, într-un interviu publicat miercuri în presa portugheză, potrivit The Kyiv Independent.

Cu toate acestea, Ucraina are nevoie de aproximativ 160 de avioane „pentru a avea o forță aeriană puternică care să împiedice Rusia să domine spațiul aerian”, a declarat Zelenski pentru postul public de televiziune portughez RTP.

Zelenski a precizat că avioanele F-16 sunt necesare nu pentru contraofensiva în desfășurare a Ucrainei, ci pentru a proteja civilii și coridoarele umanitare din Marea Neagră și Marea Azov.

Mai multe informații: Volodimir Zelenski a dezvăluit de câte avioane de luptă F-16 are nevoie armata ucraineană

Imagini din satelit arată că Rusia a montat bariere flotante împotriva dronelor maritime în apropierea podului Crimeii, care a fost de mai multe ori ţinta unor atacuri ucrainene, relatează joi agenţia de presă EFE, potrivit Agerpres.

Barierele au fost observate cu ajutorul sateliţilor europeni Sentinel pe 26 august şi nu apar în imaginile anterioare captate pe 19 august, potrivit aplicaţiei Sentinel Hub.

În noile imagini pot fi văzute şapte bariere pe latura dinspre care drone maritime de suprafaţă au atacat pe 17 iulie podul ce leagă peninsula ucraineană anexată Crimeea şi Rusia continentală. Acel atac, recunoscut indirect de Ucraina, a provocat moartea unei familii şi a lovit un pilon de susţinere al podului, avariind astfel un segment de pe unul din cele două tronsoane rutiere.

Acelaşi pod a mai fost ţinta unui sabotaj ucrainean şi în octombrie 2022, când explozia unui camion încărcat cu explozivi a provocat pagube semnificative şi a determinat atunci oprirea traficului rutier şi feroviar pe acest pod folosit de Rusia inclusiv pentru aprovizionarea trupelor sale din Crimeea şi din celelalte zone ocupate în sudul Ucrainei.

Ministrul de externe al Turciei a declarat joi că revitalizarea acordului de la Marea Neagră privind cerealele este „esențială” pentru securitatea alimentară.

„Am subliniat rolul critic al acordului pentru securitatea alimentară globală și pentru stabilitatea în Marea Neagră”, a declarat ministrul turc de externe, Hakan Fidan, în timpul unei conferințe de presă comune cu omologul său rus, Serghei Lavrov, potrivit Al Jazeera.

Fidan a precizat că a „reiterat” convingerea Turciei „că revitalizarea Inițiativei (de la Marea Neagră) va readuce stabilitatea”.

Ministrul turc s-a aflat la Moscova pentru a pregăti un summit informal între președintele turc Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin în orașul Soci, o stațiune rusă de la Marea Neagră, care este așteptat să aibă loc săptămâna viitoare.

În timp ce Rusia s-a retras din acordul privind cerealele în luna iulie, Ankara dorește ca părțile beligerante să revină la acord și să îl folosească ca bază pentru discuții de pace mai ample.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, afirmă că Moscova nu vede niciun semn că va primi garanțiile de care are nevoie pentru a relua acordul de la Marea Neagră privind cerealele, scrie Al Jazeera.

El a adăugat că în prezent se discută un plan de furnizare a unui milion de tone de cereale Turciei la un preț redus, pe lângă livrările gratuite de cereale promise unor țări africane.

Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat, de asemenea, că acordul privind cerealele este esențial, dar că Rusia are anumite cerințe privind exportul produselor sale pentru a-l relansa.

Sam Newey, în vârstă de 22 de ani, un voluntar britanic care lupta pe frontul din Ucraina, a fost ucis, a anunțat fratele său, potrivit Al Jazeera.

„Nu pot exprima în cuvinte cât de devastat mă simt. De asemenea, nu pot sublinia cât de mândru sunt de fratele meu mai mic. Abia împlinise 21 de ani când a decis să răspundă la apel și să meargă în Ucraina pentru a riposta împotriva imperialismului rusesc”, a afirmat Dan, fratele voluntarului britanic, într-o postare pe Facebook.

„Sam, ți-ai dat viața pentru oameni pe care nu i-ai cunoscut niciodată și ai acționat cu curaj, moralitate și onoare. Nu numai că ești fratele meu mai mic, dar ești un om excepțional, un soldat bun și unul dintre cei mai curajoși oameni pe care am avut privilegiul de a-i cunoaște. Îți mulțumesc foarte mult că ai făcut parte din viața mea în acești 22 de ani. Te iubesc mereu, frate”, a adăugat el.

BREAKING:

The 22-year-old British volunteer soldier Sam Newey has been killed in battle against the Russian Army.

Rest in Peace Hero!

🇬🇧🇺🇦 pic.twitter.com/Sw5Cs6srCx

— Visegrád 24 (@visegrad24) August 31, 2023

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că Moscova va reveni la acordul de la Marea Neagră privind cerealele de îndată ce vor fi luate măsuri concrete pentru a rezolva toate problemele ridicate de Rusia, scrie Al Jazeera.

Rusia a renunțat la acordul privind cerealele în iulie, plângându-se că nu au fost luate în considerare și rezolvate obstacolele în calea exporturilor sale de îngrășăminte și de cereale.

Lavrov a adăugat că președintele Vladimir Putin și omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, vor avea în curând o întâlnire în Soci, o stațiune rusă de la Marea Neagră.

Interzicerea temporară a vânzărilor de cereale ucrainene scutite de taxe vamale ar trebui prelungită până la finalul anului, a afirmat joi comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, declaraţie care contrazice politica Executivului comunitar, relatează Euronews, potrivit Agerpres.

Pe 2 mai, Uniunea Europeană a permis Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, permiţând în acelaşi timp tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte. Această interdicţie urmează să expire pe 15 septembrie.

După ce invazia rusească a blocat porturile ucrainene de la Marea Neagră, mari cantităţi din cerealele ţării – care sunt mai ieftine decât recoltele UE – au rămas în Europa Centrală şi de Est (CEE), din cauza blocajelor logistice, afectând preţurile şi vânzările pentru fermierii locali.

Săptămâna trecută, ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a declarat că ţara sa se opune cu fermitate oricăror restricţii la importurile de cereale impuse de ţările vecine, după ce vor expira restricţiile UE, pe 15 septembrie.

Autoritățile din regiunile ucrainene separatiste și ocupate de Rusia au anunțat joi începerea votului anticipat în cadrul alegerilor locale, scrie The Moscow Times.

Scrutinul ar urma să aibă loc pe 10 septembrie, în cadrul alegerilor programate în zeci de regiuni din Rusia, unde alegătorii vor alege noi guvernatori, parlamente locale și consilii municipale.

Cu toate acestea, autoritățile susținute de Kremlin din regiunile ocupate Donețk și Zaporojia au organizat alegeri anticipate începând de joi, în timp ce votarea în regiunile Herson și Luhansk va începe sâmbătă.

Mai multe informații: S-au deschis secțiile locale de votare în teritoriile ocupate din Ucraina. Votul „mobil” se va desfășura sub supravegherea soldaților ruși

Președintele rus Vladimir Putin și omologul său turc, Recep Tayyip Erdogan, se vor întâlni în curând, a declarat ministrul de externe de la Moscova, Serghei Lavrov, în contextul în care Rusia și-a crescut exporturile de gaze către Turcia și creează un „hub de gaze” în această țară, după o scădere bruscă a livrărilor către Europa din cauza războiului, relatează Reuters.

Două surse turcești au declarat pentru Reuters că întâlnirea ar urma să aibă loc la Soci, stațiunea rusă de la Marea Neagră, pe data de 4 septembrie. Cei doi președinți vor discuta în principal despre exporturile de cereale prin Marea Neagră, au precizat sursele.

Lavrov a precizat că Rusia s-a angajat să crească exporturile de gaz prin redirecționarea acestora – o propunere a lui Putin care face parte din eforturile Rusiei de a ajuta o industrie vitală.

De asemenea, ministrul turc de externe, Hakan Fidan, a declarat că acordul mediat de ONU care a permis exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră este important, dar că Rusia are cerințe privind exportul propriilor produse pentru a-l relansa.

Acordul de la Marea Neagră privind cerealele, mediat de Națiunile Unite și Turcia în 2022, s-a încheiat după ce Rusia s-a retras în iulie. De atunci, Ankara a încercat să convingă Moscova să revină la acord.

Trupele ruse încearcă să contraatace în regiunea ucraineană sud-estică Zaporojie, în împrejurimile satului Verbove, către care trupele Kievului încearcă să înainteze pentru a extinde axa ofensivă în direcţia Mării Azov după ce au revendicat eliberarea satului învecinat Robotine, a declarat joi un purtător de cuvânt militar ucrainean, potrivit agenției EFE, preluată de Agerpres.

„Acum operaţiunile în zona Tavria par să fi scăzut în intensitate, dar inamicul continuă să încerce să contraatace”, a declarat la televiziunea ucraineană purtătorul de cuvânt militar Oleksandr Ştupun, folosind o denumire istorică a zonei din sud-estul Ucrainei unde trupele ucrainene desfăşoară o contraofensivă cu scopul de a înainta către sud.

Acelaşi purtător de cuvânt militar ucrainean susţine că armata rusă pierde multe echipamente şi efective în încercarea de a recupera terenul pierdut dinspre satul Verbove, situat la est de satul Robotine. Despre acesta din urmă armata ucraineană afirmă că l-a eliberat complet, în timp ce armata rusă afirmă că deţine în continuare controlul asupra unui sector din partea de sud a localităţii.

Purtătorul de cuvânt citat şi alţi responsabili militari ucraineni vorbesc de asemenea despre progrese limitate ale trupelor Kievului în direcţia satului Novoprokopivka, aflat la sud de Robotine, pe axa ofensivă către Marea Azov ce urmăreşte tăierea coridorului terestru al trupelor ruse spre Crimeea şi celelalte teritorii ocupate în sudul Ucrainei.

În acest timp, trupele ruse desfăşoară la rândul lor operaţiuni ofensive pe sectorul nord-estic al frontului, potrivit unui alt purtător de cuvânt militar ucrainean, Ilia Ievlaş, care spune că armata rusă foloseşte în acea zonă mari cantităţi de muniţii şi toată gama sa resurse în materie de artilerie şi aviaţie.

Pe axa Kupiansk-Liman a acelui sector de front, adaugă sursa citată, ruşii continuă să desfăşoare efective suplimentare, au concentrat în zonă circa 110.000 de soldaţi pentru a încerca străpungerea defensivei ucrainene şi acolo se dau lupte intense, dar trupele ucrainene reuşesc cel puţin deocamdată să reziste în faţa atacului inamic.

Opozantul naţionalist rus Igor Ghirkin şi-a anunţat joi candidatura la preşedinţia Rusiei în anul 2024, afirmând că dorește să-l înlocuiască pe actualul preşedinte Vladimir Putin, pe care l-a catalogat ca fiind „prea îngăduitor”, cu unul care nu le va permite occidentalilor „să-l ducă de nas”, informează AFP, potrivit Agerpres.

„Cred că în chestiunile militare sunt mai competent decât actualul preşedinte”, a declarat pe Telegram acest vechi susţinător al Kremlinului, în vârstă de 52 de ani, devenit între timp blogger militar şi un critic înverşunat al puterii ruse în urma campaniei militare lansate pe teritoriul ucrainean, pe care o susţine, dar o consideră prost condusă de nişte comandanţi incapabili.

Mai multe informații: Naționalistul rus Igor Ghirkin vrea să candideze împotriva lui Putin la preşedinţie. „În chestiunile militare sunt mai competent”

Ambițiile Ucrainei de a achiziționa avioane nu se limitează la livrarea de F-16, a declarat ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, într-un interviu publicat joi de publicația franceză Le Monde, potrivit The Kyiv Independent.

Kievul va continua să încerce să obțină diferite tipuri de aeronave pentru armata sa, a spus Kuleba, menționând că Ucraina este interesată de avioanele Rafale produse de compania franceză Dassault Aviation.

Ucraina continuă să exploreze această chestiune „cu alte țări care produc avioane de ultimă generație”, a adăugat Kuleba.

Ministrul s-a declarat încrezător în solidaritatea Franței cu Ucraina, așa cum reiese din sprijinul militar, umanitar, diplomatic și economic acordat până acum de către Paris.

În cadrul interviului, el a discutat și despre amenințarea pe care o reprezintă Rusia pentru Europa. „Este evident că Rusia nu este nici prieten și nici parte a Europei”, a spus el.

O singură țară „va trebui să aibă grijă de securitatea flancului estic al Europei, iar acea țară va fi Ucraina – Ucraina în NATO, desigur”, a adăugat ministrul.

Kuleba s-a aflat miercuri în Franța pentru o vizită oficială. El s-a întâlnit cu președintele francez Emmanuel Macron și a discutat despre „continuarea sprijinului militar, extinderea coaliției privind «Formula de Pace» și exporturile de cereale (ale Ucrainei) către țări din Africa și nu numai”.

Dmitri Utkin, şeful militar şi cofondator, alături de Evgheni Prigojin al grupării ruse de mercenari Wagner, care a murit împreună cu şeful său şi cu alte opt persoane pe data de 23 august într-un dezastru aviatic încă neelucidat, a fost înmormântat joi în cimitirul militar Mîtişci din nordul Moscovei, informează Agerpres preluând AFP şi EFE.

La înmormântare, care a fost una privată, la cererea familiei, şi a avut loc la ora locală 10:00, în Biserica Sf. Serghei, au participat aproximativ 50 de persoane, iar administraţia cimitirului – situat la circa 20 de kilometri de centrul capitalei ruse – a permis ulterior accesul celor peste o duzină de membri ai Grupului Wagner pentru ca aceştia să-şi ia rămas bun de la comandantul lor.

Mai multe informații: Cofondatorul Grupului Wagner, înmormântat în „Panteonul Apărătorilor Patriei” din Moscova | FOTO

Cea mai mare companie de armament din Marea Britanie, BAE Systems, a deschis un birou în Ucraina pentru a lansa producția de armament în parteneriat cu producătorii autohtoni, a anunțat joi Ministerul ucrainean al Industriilor Strategice, potrivit The Kyiv Independent.

Printre armele care vor fi fabricate în Ucraina se numără tunurile ușoare de câmp L119, care folosesc muniție de 155 mm la standard NATO. Forțele ucrainene folosesc deja zeci de obuziere L119 trimise de Londra anul trecut.

Miercuri, președintele Volodimir Zelenski s-a întâlnit cu șeful BAE Systems, Charles Woodburn, și cu conducerea companiei, mulțumindu-le pentru deschiderea biroului din Ucraina înainte de Ziua Independenței.

„Cele mai bune arme care îi ajută în prezent pe soldații noștri să apere Ucraina ar trebui să fie produse în Ucraina. Dezvoltarea producției proprii de arme este o prioritate absolută”, a afirmat Zelenski, într-un mesaj publicat pe Telegram.

În cadrul întâlnirii, Ministerul Industriilor Strategice, Ministerul Apărării și BAE Systems au semnat documente care confirmă decizia companiei britanice de a dezvolta producția de armament în Ucraina.

„BAE Systems dorește să fie un partener de încredere al Ucrainei în războiul pentru libertate și independență, precum și în construirea unui complex industrial de apărare puternic și sustenabil pentru a preveni eficient viitoarele tentative de agresiune”, a declarat Woodburn.

BAE Systems este cel mai mare contractor din domeniul apărării din Europa, principalele sale operațiuni desfășurându-se în Marea Britanie și SUA. Compania produce o mare varietate de arme, inclusiv vehicule de luptă M2/M3 Bradley, avioane de luptă Typhoon, sisteme de artilerie Archer, tancuri Challenger 2, obuziere M777 și altele.

O nouă armă cu rază lungă de acțiune fabricată în Ucraina a atins cu succes o țintă aflată la 700 de kilometri, a anunțat joi președintele Volodimir Zelenski, potrivit The Kyiv Independent.

El nu a precizat unde și când a fost efectuat atacul și nici ce fel de armă a fost folosită.

Informațiile despre noua armă au fost discutate în timpul întâlnirii lui Zelenski cu înalți oficiali militari și alți responsabili ucraineni.

Miercuri, Rusia a raportat un val masiv de atacuri cu drone asupra regiunilor sale vestice. Patru avioane militare de transport staționate în Pskov au fost distruse în urma atacului, potrivit armatei ucrainene.

Pskov se află la peste 800 de kilometri nord de Kiev și la 700 de kilometri de granița cu Ucraina.

Săptămâna trecută, Kievula dezvăluit mai multe informații despre dezvoltarea propriului armament, în special despre producția de drone navale.

Ucraina este acum capabilă să construiască aceste drone pe scară largă, a declarat pe 24 august șeful serviciilor ucrainene de informații militare, generalul Kirilo Budanov. Deși nu a precizat câte drone navale desfășoară sau are la dispoziție armata ucraineană, acesta a spus că Ucraina nu fabrică „una sau două în garaje”. „Producția în masă este în desfășurare”, a adăugat generalul Budanov.

Pe 15 august, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a afirmat că a folosit noua dronă navală experimentală, supranumită „Sea Baby”, pentru efectuarea atacului din 17 iulie asupra Podului Kerci. „Dronele navale de suprafață sunt o invenție unică a Serviciului de Securitate al Ucrainei”, a declarat Vasil Maliuk, șeful SBU, pentru CNN. „Nu sunt implicate alte companii private” în producerea acestor drone, a adăugat Maliuk.

Viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Maliar, a afirmat joi că sprijinul logistic acordat personalului militar rus continuă să se deterioreze, iar aprovizionarea cu alimente a unităților militare individuale din teritoriile ucrainene ocupate a fost restricționată, scrie Al Jazeera.

Ea a adăugat că „utilizarea restricțiilor alimentare pentru a pedepsi personalul a devenit una dintre trăsăturile caracteristice ale așa-numitei operațiuni militare speciale a Uniunii Sovietice în Ucraina”.

Oficialii ucraineni au anunțat joi că forțele Kievului au înregistrat „succese” pe frontul din sud, pe fondul evacuărilor din această zonă, relatează Sky News.

Puține alte detalii au fost oferite de ministrul adjunct al apărării, Hanna Maliar, care a precizat doar că se înregistrează progrese „în direcția” a două sate din sud-estul regiunii Zaporojie, Novodanylivka și Novoprokopivka.

Novoprokopivka este situat la sud de Robotîne, localitate care a fost eliberată luni, potrivit Kievului.

În est, colonelul-general Oleksandr Syrskyi, comandantul forțelor terestre ucrainene, a raportat o „dinamică pozitivă” pe sectorul de front de la Bahmut.

Lupte grele au continuat în satele învecinate Klishchiivka, Kurdyumivka și Andriivka, a mai anunțat joi Hanna Maliar.

Iar pe frontul de nord-est se desfășoară lupte „active” în apropiere de orașul Lîman, unde trupele ruse au încercat să avanseze, a adăugat ea.

Dar experții au sugerat că Ucraina vrea să folosească Bahmutul pentru „a întinde” apărarea rusă pe uriașa linie a frontului, pe măsură ce forțele Kievului își desfășoară contraofensiva.

Se crede că Vladimir Putin nu va dori să piardă acest oraș din Donețk, având în vedere că este poate singura victorie reală pe care a putut să o arate publicului rus în ultimile luni de lupte.

Viceministrul ucrainean al apărării, Hanna Maliar, a anunțat joi că Rusia continuă să mențină o prezență militară în zonele de la granița de nord a Ucrainei, scrie Al Jazeera.

„Trei grupări de trupe care acoperă frontiera de stat în regiunile Briansk, Kursk și Belgorod au fost menținute cu scopul de a ține trupele noastre” pe loc, a afirmat ea, într-o declarație publicată pe aplicația de mesagerie Telegram.

Ea a adăugat că, în timp ce ostilitățile active și luptele grele continuă, trupele ucrainene realizează avansuri importante nu numai în nordul țării, ci și în est și sud.

Ministerul rus al Apărării a declarat joi că unul dintre avioanele sale de vânătoare a fost mobilizat pentru a intercepta un avion militar norvegian care se apropia de spațiul său aerian, acesta fiind cel mai recent dintr-o serie de incidente similare, potrivit The Guardian.

Într-o declarație, ministerul a precizat că avionul norvegian s-a întors și s-a îndepărtat de spațiul aerian rusesc după ce a fost abordat de avionul de vânătoare rusesc MiG-31 deasupra Mării Barents, relatează Reuters.

Navele de război ale Marinei Regale și avioanele de patrulare ale RAF au urmărit o serie de nave de război rusești în timp ce se deplasau aproape de Marea Britanie, inclusiv prin Canalul Mânecii, relatează presa PA, potrivit The Guardian.

HMS Tyne, HMS Portland și avioanele P8 Poseidon de la RAF Lossiemouth au efectuat operațiunea de monitorizare a mișcărilor marinei rusești în apele din apropierea Regatului Unit, inclusiv în Marea Nordului și Atlanticul de Nord.

HMS Portland, cu baza la Plymouth, și Poseidon au lucrat împreună pentru a monitoriza navele rusești, inclusiv corvetele Boikiy și Grad, crucișătorul Marshal Ustinov, distrugătorul din clasa Udaloy Severomorsk și altele.

Un purtător de cuvânt al marinei a declarat că multe dintre navele rusești aveau legătură cu Ziua Marinei Ruse, care a avut loc la Sankt Petersburg pe 30 iulie.

Autoritățile ucrainene au îndemnat cetățenii din zonele ocupate să nu voteze la viitoarele alegeri planificate de oficialii numiți de Rusia, adăugând că ar trebui să „părăsească regiunea” dacă este posibil, potrivit CNN.

„Rușii au început să organizeze «alegeri» pentru pseudo-consilii locale și «organe legislative» în teritoriile ocupate temporar”, a declarat joi Centrul Național de Rezistență al Ucrainei (NRC), o agenție oficială.

Autoritățile de ocupație au planificat „vot anticipat” în regiunile Donețk și Zaporojie până la 8 septembrie la domiciliul oamenilor, a adăugat NRC. Votul va începe în Herson și Luhansk pe 2 septembrie.

„Îi îndemnăm pe ucraineni să nu-și deschidă ușile ocupanților și, dacă este posibil, să părăsească regiunea sau casele lor pentru perioada «votului anticipat»”

Votul va avea loc apoi la secțiile de votare între 8 și 10 septembrie.

„Rușii au nevoie de această schemă lungă pentru a ascunde prezența la vot și lipsa de interes a localnicilor față de «exprimarea voinței»”, a declarat CNR.

NRC a mai afirmat că „membri ai comisiei electorale” însoțiți de soldați ruși umblă prin casele ucrainenilor pentru a-i identifica pe cei dispuși să voteze, ceea ce s-a întâmplat la referendumurile de anul trecut privind statutul regiunilor ocupate din Ucraina, unanim respins ca fiind o farsă de către liderii ucraineni și occidentali.

Ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, i-a atacat pe cei care critică tacticile Kievului în contraofensiva sa împotriva invaziei Rusiei, spunând că aceștia scuipă în fața soldaților ucraineni și ar trebui să „tacă”, potrivit The Guardian.

Kuleba a declarat reporterilor în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Toledo, Spania:

„Criticarea ritmului lent al contraofensivei este egală cu … scuipatul în fața soldatului ucrainean care își sacrifică viața în fiecare zi, mergând înainte și eliberând kilometru după kilometru de pământ ucrainean.

Săptămâna trecută, New York Times a citat oficiali occidentali care au declarat că ofensiva a înregistrat progrese limitate deoarece Ucraina avea prea multe trupe în locurile nepotrivite.

„Le recomand tuturor criticilor să tacă din gură, să vină în Ucraina și să încerce să elibereze singuri câte un centimetru pătrat”, a declarat Kuleba, aflându-se alături de ministrul spaniol de externe Jose Manuel Albares.

Rusia afirmă că doi „sabotori” ucraineni au fost uciși în incursiunea în Briansk. Alte cinci persoane suspecte au fost capturate în timpul incursiunii, a declarat joi un oficial rus, relatează The Guardian, potrivit AFP.

Regiunile rusești care se învecinează cu Ucraina au raportat bombardamente și atacuri repetate din partea forțelor Kievului, inclusiv incursiuni transfrontaliere ocazionale.

Guvernatorul regiunii Briansk, Alexander Bogomaz, a declarat că un grup de forțe speciale ucrainene a încercat să efectueze miercuri o serie de „acte teroriste asupra unor instalații militare și de infrastructură energetică”.

„În cursul măsurilor operaționale și de luptă în districtul Navlinsky, doi militanți au fost lichidați, cinci au fost reținuți, dintre care trei au fost răniți”, a declarat el într-o postare pe rețelele de socializare.

Districtul Navlinsky se află la 40 de kilometri (25 de mile) de granița cu Ucraina. Bogomaz a declarat că grupul a folosit puști automate de fabricație americană și muniție și grenade la standarde Nato pentru a efectua atacul, distribuind o fotografie cu ceea ce păreaau a fi arme confiscate.

El a precizat într-o postare ulterioară că trei drone au fost doborâte joi deasupra regiunii și că nu au existat victime. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a confirmat într-o declarație că a „suprimat” incursiunea de miercuri de la graniță și a spus că analizează „proceduri penale”.

The Guardian nu a putut încă să verifice aceste afirmații.

Rușii au atacat peste noapte orașul Sloviansk din regiunea Donețk, iar dimineața au bombardat orașul Borova din districtul Izium din regiunea Harkov, omorând o persoană și rănind o alta, potrivit Ukrainska Pravda.

Se pare că 4 explozii au avut loc în Sloviansk în jurul miezului nopții, au raportat Administrația militară a orașului Sloviansk și Oleh Siniehubov, șeful administrației militare din regiunea Harkov.

Vadim Liah, șeful administrației militare a orașului Sloviansk, a declarat că au avut loc atacuri asupra unor firme agricole din satul Mîrne, iar un agent de securitate al companiei a fost ucis.

În jurul orei 05:00, invadatorii au bombardat Borova, iar un civil, în vârstă de 48 de ani, a fost rănit și spitalizat.

Rusia a ajuns în situația de a fi nevoită să își întărească apărarea aeriană la aerodromuri pentru a contracara atacurile cu drone, în urma unui atac reușit pe teritoriul rusiei, în noaptea de 29-30 august, consideră Serviciul britanic de informații pentru apărare, potrivit Ukrainska Pravda.

Ministerul britanic al Apărării a precizat că până la cinci atacuri separate cu drone kamikaze au avut loc în Rusia în noaptea de 29-30 august, acesta fiind cel mai mare atac pe teritoriul rus de la începutul invaziei rusești la scară largă în Ucraina.

„Explozii au fost înregistrate la Moscova, Briansk și Riazan, precum și la baza aeriană Pskov, în apropiere de granița cu Estonia. Atacul de la Pskov a avariat probabil mai multe avioane militare rusești de transport. În cursul lunii august 2023, Rusia a avut parte de 25 de atacuri separate cu drone, aproape sigur efectuate de OWA-UAV-uri (drone)”, a raportat Serviciul britanic de informații pentru apărare.

Analiștii subliniază că multe drone și-au atins țintele, ceea ce indică faptul că apărarea antiaeriană rusă are dificultăți în a detecta și distruge astfel de ținte aeriene.

„Rusia își regândește probabil poziția de apărare aeriană în zona dintre Ucraina și Moscova pentru a face față mai bine acestor atacuri”, se arată în raport.

În urma unor atacuri anterioare asupra aeroporturilor militare rusești care au avariat avioanele, Rusia a început să își disperseze avioanele în diferite locații.

Cu toate acestea, atacurile recente asupra bazelor aeriene Soltsy și Pskov indică faptul că dronele au o capacitate de operare pe distanțe lungi, iar rușii se vor confrunta în continuare cu provocări în ceea ce privește protejarea aeronavelor lor chiar și prin dispersare.

Rusia a doborât joi trei drone deasupra regiunii sale sud-vestice Briansk, a declarat un guvernator local, în timp ce Kievul continuă să intensifice atacurile aeriene asupra teritoriului rusesc. Regiunea Briansk se învecinează atât cu Ucraina, cât și cu Belarus, scrie CNN.

„Mulțumită vigilenței cetățenilor noștri, centrul de apeluri pentru serviciile operaționale de urgență a primit astăzi un mesaj despre o aeronavă suspectă deasupra orașului Briansk”, a declarat guvernatorul Alexander Bogomaz pe Telegram.

Forțele de apărare au doborât „trei drone de tip aeronavă” folosind arme antidronă și o carabină specială, a adăugat el. Nu s-au înregistrat victime sau daune la infrastructură, a precizat Bogomaz.

Mai multe videoclipuri au apărut joi pe canalele de socializare care pretindeau că arată dronele în zbor.

Aceasta a avut loc la o zi după ce Rusia a fost lovită de cel mai mare atac cu drone de când a lansat invazia sa la scară largă în Ucraina în februarie 2022.

Kremlinul a declarat că Rusia a rămas un furnizor de încredere de cereale, în ciuda obstacolelor create de SUA și UE, și că penuria de alimente din Africa nu are nimic de-a face cu Rusia, relatează Reuters.

Purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, i s-a cerut, în cadrul unui briefing, un răspuns la o acuzație raportată de către șeful Consiliului de Securitate al Ucrainei, potrivit căreia Moscova ar fi provocat foametea în Africa.

Numărul persoanelor care suferă de foame în lume a crescut cu 122 de milioane, ajungând la 735 de milioane din 2019, din cauza pandemiei Covid-19 și a războiului din Ucraina, a declarat ONU în iulie.

Invazia Rusiei în Ucraina, un important producător de grâu, porumb și ulei de floarea-soarelui, a dus la o creștere abruptă a prețurilor la alimente la nivel mondial.

Ministrul Apărării Oleksii Reznikov va fi probabil demis în curând, a relatat Ukrainska Pravda pe 31 august, citând surse guvernamentale.

Potențialul său înlocuitor este Rustem Umerov, președintele Fondului de proprietate de stat al Ucrainei, potrivit surselor Ukrainska Pravda.

Rapoartele despre posibila demitere a lui Reznikov vin în contextul unui scandal privind achizițiile publice în Ministerul Apărării.

La începutul lunii august, o investigație realizată de Dzerkalo Tîjnia a afirmat că ministerul a semnat în septembrie 2022 un contract cu o companie turcă privind achiziționarea de haine de „iarnă” pentru armată în valoare de 33 de milioane de dolari, care erau, de fapt, haine de vară.

Dzerkalo Tyzhnia a descoperit, de asemenea, că documentele care însoțeau transportul fuseseră manipulate. Prețul unor jachete în valoare de aproximativ 29 de dolari a fost, într-un alt document, aparent „modificat” la 86 de dolari.

Investigația a sporit presiunea asupra conducerii Ministerului Apărării, care se confruntă deja cu mai multe scandaluri de corupție, cum ar fi achiziția de produse alimentare pentru militari la prețuri umflate, descoperită în ianuarie.

Reznikov a declarat pe 25 august că este pregătit să demisioneze dacă se confirmă rapoartele potrivit cărora armata a achiziționat uniforme la un preț umflat.

Yaroslav Jelezniak, un deputat din partea lui Holos, a declarat pe Telegram că Reznikov ar putea fi mutat pe postul de ambasador al Ucrainei în Marea Britanie.

Președintele Volodimir Zelenski l-a demis pe Vadim Pristaiko, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie, la 21 iulie.

Reznikov a fost numit ministru al Apărării în 2019, după ce anterior a ocupat funcția de vicepremier și ministru al Reintegrării teritoriilor ocupate temporar.

Președintele belarus, Alexander Lukașenko, a declarat că cererile de retragere a grupului de mercenari ruși Wagner din Belarus sunt „nefondate și stupide”, a relatat joi agenția de presă de stat belarusă Belta, potrivit The Guardian.

Wagner, al cărui lider Evgheni Prigojin a fost ucis într-un accident de avion săptămâna trecută, și-a relocat o parte dintre luptători în Belarus în cadrul unui acord negociat de Lukașenko după ce armata de mercenari a lansat o revoltă eșuată care viza înlăturarea rivalilor lui Prigojin de la Ministerul rus al Apărării în iunie.

Gruparea de gherilă pro-ucraineană Corpul Voluntarilor Ruși (CVR) a revendicat miercuri responsabilitatea pentru un atac cu dronă comis duminică în regiunea rusă Kursk, afirmând că a lucrat în tandem cu Serviciul de Securitate ucrainean (SBU), potrivit CNN.

„Un alt atac cu succes maxim [a fost] efectuat împreună cu contraspionajul militar al SBU în regiunea Kursk. Fără impedimente, trecând din nou printr-o graniță poroasă, în noaptea de 27 august, am lovit o instalație militară cu drone: un aerodrom cu vulturii lui Putin”, a declarat RVC într-o declarație postată pe Telegram.

Pe 27 august, Ministerul rus al Apărării a afirmat că a distrus dronele care au fost lansate în regiunea Kursk.

RVC a contestat acest lucru și a acuzat atât Ministerul rus al Apărării, cât și guvernatorul din Kursk că au mușamalizat faptul că o rachetă de apărare antiaeriană rătăcită a lovit o clădire rezidențială înaltă. CNN nu poate verifica independent aceste afirmații.

Ministerul rus al Apărării, guvernatorul din Kursk și SBU nu au comentat afirmațiile RVC.

Corpul Voluntarilor Ruși este un grup de gherilă format din cetățeni ruși care luptă de partea Ucrainei. În martie, grupul a revendicat responsabilitatea pentru un atac transfrontalier asupra orașului Briansk, o regiune rusă care se învecinează cu Ucraina.

Bloggerii și propagandiștii militari ruși critică în mod repetat forțele rusești „pentru incapacitatea lor de a apăra teritoriul rus și instalațiile militare, criticând în același timp recentele eforturi de cenzură ale Ministerului rus al Apărării”, a declarat Institutul pentru Studiul Războiului în raportul său din 30 august.

Un blogger militar a criticat televiziunea rusă pentru că nu a acoperit recentele atacuri din apropierea regiunii Pskov, ceea ce semnifică efortul continuu al Ministerului rus al Apărării de a limita acoperirea războiului din Ucraina, controlând astfel consumul de știri în spațiul informațional rusesc.

Un alt blogger militar afiliat Kremlinului a afirmat, de asemenea, că capacitățile de apărare aeriană sunt slabe, făcând referire la recentele atacuri asupra aerodromului din Pskov, în contrast cu modul în care apărarea aeriană rusă din Crimeea s-a adaptat, potrivit ISW.

Criticile bloggerilor au fost îndreptate, de asemenea, asupra eșecului autorităților ruse de a păstra în hangare avioanele valoroase.

Un alt blogger militar popular și-a exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea capacităților militare ucrainene, adăugând că nu vor exista „locuri sigure în vestul Rusiei” și a sugerat că forțele ruse trebuie să țină cont de acest lucru atunci când securizează facilitățile strategice.

Un purtător de cuvânt militar spune că forțele armate ucrainene fac progrese în direcția Novoprokopivka, satul de dincolo de Robotîne, în regiunea Zaporojie, scrie The Guardian.

Capturarea localității Rotobîne a fost anunțată la începutul acestei săptămâni. Chiar dacă se află la doar câțiva kilometri de locul în care se aflau trupele ucrainene la începutul contraofensivei, aceasta a marcat o realizare importantă în străpungerea unei prime linii inițiale de apărare rusești pregătite în timpul iernii.

Este foarte devreme, dar acest lucru sugerează că ucrainenii își consolidează câștigurile și se deplasează mai departe spre sud.

Scopul final este de a pătrunde până la Marea Azov, întrerupând liniile logistice și de comunicații rusești cu trupele din Herson și Crimeea.

Ucraina folosește un sistem de rachete american conceput pentru a combate dronele, potrivit Bloomberg. Rachetele Vampire, prescurtare de la Vehicle Agnostic Modular Palletised ISR Rocket Equipment, pot fi montate pe camioane și transportă fitiluri proiectate să detoneze în apropierea dronelor.

„Primele sisteme Vampire au fost livrate și sunt operate de către forțele armate ucrainene”, a declarat Biroul de Achiziții și Susținere al Pentagonului, citat.

Patru din cele 14 sisteme Vampire comandate în ianuarie în cadrul unui contract de 40 de milioane de dolari au ajuns în Ucraina la jumătatea anului, a relatat Bloomberg, citând un buletin informativ al producătorului, L3Harris, adresat investitorilor.

Apărarea antiaeriană a Rusiei întâmpină dificultăți în detectarea și distrugerea dronelor ucrainene lansate pe teritoriul său, judecând după numărul celor care și-au atins țintele, potrivit Ministerului britanic al Apărării.

În cea mai recentă evaluare a serviciilor de informații, Ministerul Apărării a declarat că atacurile cu drone ucrainene de miercuri au fost „cel mai mare atac asupra Rusiei de la începutul conflictului”, în timp ce numai în luna august a cunoscut 25 de atacuri cu drone.

„Rusia își regândește probabil poziția de apărare aeriană în zona dintre Ucraina și Moscova pentru a face față mai bine acestor atacuri”, a precizat Ministerul Apărării.

Latest Defence Intelligence update on the situation in Ukraine – 31 August 2023

Find out more about Defence Intelligence’s use of language: https://t.co/rALXTH8zhl

🇺🇦 #StandWithUkraine 🇺🇦 pic.twitter.com/zgmtfOkElT

— Ministry of Defence 🇬🇧 (@DefenceHQ) August 31, 2023

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, evaluând contraofensiva forțelor de apărare, a declarat că ucrainenii depășesc așteptările, potrivit Ukrainska Pravda.

„Ucrainenii câștigă treptat teren, ceea ce înseamnă că îi resping pe ruși și reușesc să treacă prin unele dintre aceste teritorii puternic apărate, nu în ultimul rând prin câmpuri minate. Și este chiar important să îi susținem”.

„Ceea ce am văzut este că ucrainenii au depășit așteptările din nou și din nou, și trebuie să ne amintim de unde a început totul anul trecut, cu invazia în toată regula a Rusiei în Ucraina.

Atunci, experții credeau că Ucraina va rezista doar câteva zile sau câteva săptămâni. Acum, ei au eliberat nordul, în jurul Kievului, estul, în jurul Harkovului, și teritoriul din sud, Herson. Acum fac și mai multe câștiguri”.

Stoltenberg a declarat că „este o luptă aprigă, este o luptă grea și nu este o cale ușoară spre victorie pentru ucraineni, dar ei fac realizări și câștigă teren”.

Răspunzând la o întrebare despre diferențele de evaluare a tacticilor de contraofensivă între militarii occidentali, Stoltenberg a precizat că „există un dialog constant între aliații NATO și, bineînțeles, și un dialog cu Ucraina”.

Stoltenberg consideră că ucrainenii trebuie să fie ajutați cu sfaturi și sprijin, „dar, în cele din urmă, ei sunt cei care trebuie să ia aceste decizii”.

Forțele de apărare ucrainene au ucis alți 610 soldați ruși și au distrus 13 tancuri și 22 de vehicule aeriene fără pilot aparținând rușilor în ultima zi, a transmis Statul Major al Forțelor Ucrainene.

Pierderile totale de luptă ale forțelor ruse din 24 februarie 2022 până la 31 august 2023 sunt estimate a fi următoarele (cifrele din paranteze reprezintă cele mai recente pierderi – n.r.):

• aproximativ 263.020 (+610) militari
• 4.436 (+13) tancuri
• 8.604 (+8) vehicule blindate de luptă
• 5.507 (+31) sisteme de artilerie
• 734 (+1) sisteme de rachete cu lansare multiplă
• 500 (+0) sisteme de apărare aeriană
• 315 (+0) aeronave cu aripă fixă
• 316 (+0) elicoptere
• 4 417 (+22) UAV-uri tactice
• 1.445 (+26) rachete de croazieră
• 18 (+0) nave/ambarcațiuni
• 7.976 (+23) vehicule și avioane-cisternă
• 830 (+5) vehicule speciale și alte echipamente.

Forțele ruse de apărare aeriană susțin că au distrus o dronă în districtul Voskresenski din Rusia, afirmând că aceasta zbura spre Moscova, potrivit Ukrainska Pravda.

„Astăzi, forțele de apărare aeriană au distrus o dronă care zbura spre Moscova în districtul Voskresenski.

Informațiile preliminare indică faptul că nu au existat victime sau pagube. Serviciile de urgență lucrează la fața locului.”, a declarat primarul Moscovei, Serghei Sobyanin, pe Telegram

Rusia s-a confruntat miercuri, 30 august, cu cel mai mare atac cu drone de pe teritoriul său, în această fază a războiului.

SUA colaborează cu România și Republica Moldova pentru a crește exporturile de cereale din Ucraina prin Dunăre, explorând rute alternative după retragerea Rusiei din Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, scrie Ukrainska Pravda.

„Căutăm să sprijinim rutele alternative: cea mai importantă este ruta Dunării. Această rută… rămâne în apele teritoriale ale NATO. Așadar, este una foarte atractivă pentru noi, deoarece o menține într-un coridor mai sigur”, a declarat oficialul american.

„Această (rută – n.r.) poate aduce o cantitate semnificativă, eventual, vom încerca să dublăm cantitatea care merge pe această rută”, a spus oficialul.

Un reprezentant al Departamentului de Stat al SUA a anunțat că în următoarele săptămâni va avea loc o întâlnire cu reprezentanți ai României și Republicii Moldova pentru a discuta despre cum să se maximizeze ruta Dunării.

El a adăugat că Washingtonul colaborează, de asemenea, cu Turcia pentru a sprijini eforturile acesteia de a readuce Rusia în acordul privind cerealele.

„Nu suntem implicați direct în negocieri, dar echipele noastre lucrează îndeaproape cu ONU și cu turcii în sprijinul încercării de a vedea reluarea (acordului – n.r.)”, a declarat oficialul american.

Invazia rusă din Ucraina a provocat perturbări profunde în aprovizionarea cu alimente la nivel mondial, crescând prețurile și sporind riscul de insecuritate alimentară în națiunile mai sărace din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, a declarat principala agenție de spionaj americană într-un raport, potrivit CNN.

Efectele directe și indirecte ale războiului „au fost factori majori ai uneia dintre cele mai perturbatoare perioade din ultimele decenii pentru securitatea alimentară globală”, se arată în raportul de opt pagini, în mare parte pentru că Ucraina și Rusia se numărau printre cei mai mari exportatori de cereale și alte produse agricole din lume înainte de război.

Deși îngrijorările legate de securitatea alimentară s-au diminuat de la începutul acestui an, potrivit raportului, traiectoria viitoare a prețurilor mondiale la alimente va depinde probabil în parte de ceea ce se va întâmpla cu Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, pe care Rusia a încheiat-o în iulie.

Acordul, facilitat de Națiunile Unite, a permis ca transporturile agricole ucrainene să iasă în siguranță din porturile din Marea Neagră și să ajungă pe piața internațională.

Câte suprafețe de teren va putea cultiva Ucraina, în condițiile în care războiul continuă să facă ravagii, precum și costul și disponibilitatea îngrășămintelor vor avea, de asemenea, un impact asupra prețurilor mondiale ale alimentelor, potrivit raportului.

Prețurile globale ale îngrășămintelor au atins niveluri aproape record la jumătatea anului 2022, pe măsură ce prețurile globale ale petrolului și gazelor naturale au crescut.

„Combinația dintre prețurile ridicate ale alimentelor pe plan intern și nivelurile istorice ale datoriei suverane din multe țări – cauzate în mare parte de cheltuielile și de efectele recesiunii cauzate de pandemia COVID-19 – a slăbit capacitatea țărilor de a răspunde la riscurile sporite de insecuritate alimentară”, se arată în raport.

„Acești factori vor submina, probabil, capacitatea multor țări sărace de a furniza alimente suficiente și la prețuri accesibile pentru populația lor până la sfârșitul anului.”

Rusia și Coreea de Nord „avansează în mod activ” în negocierile lor cu privire la o potențială tranzacție de armament care ar furniza muniție semnificativă pentru diferite tipuri de sisteme de armament, inclusiv artilerie, potrivit CNN.

Este cel mai recent indiciu că Mocova este disperată să obțină mai multe resurse pentru invazia sa șubredă din Ucraina, potrivit unor informații americane publicate recent.

Vestea despre potențialul acord vine în ciuda afirmațiilor publice ale Coreei de Nord care susțin contrariul.

Administrația Biden a declarat miercuri că este în continuare îngrijorată că cele două state paria se află în mijlocul unor negocieri de armament și că, în urma călătoriei ministrului rus al apărării, Serghei Șoigu, în Coreea de Nord luna trecută, o a doua delegație de oficiali ruși a vizitat Phenianul pentru discuții suplimentare cu privire la un potențial acord.

În plus față de cea de-a doua delegație, președintele rus Vladimir Putin și liderul nord-coreean Kim Jong Un au făcut schimb de scrisori „prin care se angajează să își sporească cooperarea bilaterală”, potrivit coordonatorului de comunicare strategică al Consiliului Național de Securitate, John Kirby.

„Rămânem îngrijorați de faptul că RPDC continuă să ia în considerare furnizarea de sprijin militar pentru forțele militare rusești din Ucraina și avem noi informații pe care suntem în măsură să le împărtășim astăzi, potrivit cărora negocierile privind armele între Rusia și RPDC avansează în mod activ”, a declarat Kirby.

„În urma acestor negocieri, discuțiile la nivel înalt ar putea continua în lunile următoare”.

Forțele rusei au atacat regiunea Sumî din nord-estul Ucrainei de 25 de ori pe 30 august, ceea ce a dus la 211 explozii, potrivit Administrației militare din regiunea Sumî, notează The Kyiv Independent.

Localitățile Putîvl, Bilopillia, Krasnopillia, Hotin, Iunakivka, Seredîna-Buda și Velîka Pîsarivka au fost vizate, iar cel puțin trei clădiri rezidențiale, două tractoare, două clădiri administrative și unele echipamente agricole au fost avariate în urma bombardamentelor.

Forțele rusești au folosit mortiere, artilerie, lansatoare de grenade, rachete aeriene neghidate și drone kamikaze cu explozibil atașat, potrivit armatei ucrainene.

Nu au fost raportate victime în urma atacurilor. Cu toate acestea, în urmă cu două zile, au fost înregistrați cel puțin trei răniți civili.

Forțele rusești s-au retras din regiunea Sumî în luna aprilie a anului trecut, deși bombardamentele continuă aproape zilnic.

De la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei și până în prezent, bazele aeriene rusești au suferit cel puțin nouă atacuri, ceea ce a dus la avarierea sau distrugerea a cel puțin 24 de aeronave militare din Rusia, Belarus și peninsula ocupată Crimeea, relatează miercuri publicația independentă rusă Verstka, potrivit The Kyiv Independent.

Atribuind atacurile armatei ucrainene, publicația a prezentat o listă de incidente care au dus la avarierea sau pierderea unor avioane militare care asigurau ariergarda Rusiei. Oficialii de la Kiev evită adesea să își asume public responsabilitatea pentru atacurile împotriva țintelor rusești din afara Ucrainei.

Verstka și-a bazat concluziile pe date de la Ministerul rus al Apărării, relatări media și cercetători din domeniul informațiilor provenite din surse deschise (OSINT). În unele cazuri, oficialii ucraineni au raportat pierderi mai mari decât cele prezentate de către publicația rusă independentă.

Primul atac a fost raportat la scurt timp după începerea invaziei, pe 25 februarie 2022. Un avion de transport rusesc a fost distrus în timp ce se afla pe aerodromul Millerovo din regiunea Rostov, fiind probabil distrus fie de o dronă, fie de o rachetă Tochka-U, scrie Verstka.

Patru avioane de luptă Su-30SM și șapte bombardiere Su-24M au fost distruse într-un atac din 9 august 2022 împotriva bazei aeriene Saki din Crimeea. Pe 5 decembrie 2022, atacuri cu drone împotriva bazelor aeriene Engels-2 și Dyagilevo din regiunile rusești Saratov și Riazan au dus la avarierea unui Tu-22M3 și a două bombardiere Tu-95.

La începutul lunii mai, dronele au atacat un aerodrom din satul Seshcha din regiunea Briansk, avariind un avion de transport An-124.

Frecvența atacurilor împotriva bazelor aeriene rusești a crescut în luna august. Cel puțin două bombardiere Tu-22M3 au fost distruse și altul a fost avariat în atacuri împotriva regiunilor Novgorod și Kaluga pe 19 și 21 august, mai scrie Verstka.

Deși șeful serviciilor ucrainene de informații militare, generalul Kirilo Budanov, nu a confirmat că Ucraina s-a aflat în spatele celor două atacuri menționate mai sus, el a declarat că două bombardiere au fost distruse și alte două au fost avariate în acest proces.

Cel mai recent, patru avioane de transport Il-76 au fost avariate pe un aerodrom militar din orașul Pskov de pe teritoriul Rusiei, în noaptea de marți spre miercuri, precizează Verstka. Potrivit serviciilor de informații ucrainene, patru avioane rusești au fost distruse, iar alte două aeronave au fost probabil avariate.

Potrivit lui Budanov, Rusia desfășoară în prezent 436 de avioane militare în operațiuni ofensive împotriva Ucrainei.

O persoană a murit și alte13 au fost rănite în urma bombardamentelor ucrainene asupra părților regiunii Donețk aflate sub ocupația forțelor ruse, a anunțat miercuri șeful autoproclamatei Republici Populare Donețk (RPD), Denis Pușilin, potrivit CNN.

„Orașele pașnice ale republicii au îndurat încă o zi de bombardamente feroce din partea formațiunilor armate ucrainene. Un om a fost ucis, (…) treisprezece au fost răniți, inclusiv doi minori”, a afirmat Pușilin.

Victimele au fost înregistrate în orașul Donețk și în jurul acestuia, a precizat liderul prorus. Mai multe case și infrastructura civilă au fost, de asemenea, avariate, a adăugat Pușilin.

Reprezentanţii Grupului Wagner le-au recomandat miercuri mercenarilor care fac parte din organizaţie să îşi caute un alt loc de muncă după moartea liderului lor, Evgheni Prigojin, care a fost înmormântat marţi într-un cimitir din Sankt Petersburg, informează agenția de presă EFE, potrivit Agerpres.

„Câteva zeci de mii de luptători pe deplin pregătiţi sunt gata să muncească şi sunt dispuşi să-şi apere patria (în Ucraina), dar din cauza unor circumstanţe bine cunoscute deocamdată nu ne lasă”, a declarat un reprezentant al Wagner într-o înregistrare audio reprodusă de portalul Başnie Istorii.

Reprezentantul Wagner, care nu a fost identificat, adaugă că wagneriţii sunt acum nevoiţi să îşi caute de lucru în Africa şi Orientul Mijlociu, dar „nici acolo situaţia nu este uşoară”.

„Ne confruntăm cu o concurenţă dură din partea Ministerului Apărării şi a Gărzii Naţionale care planifică şi încearcă să acceseze (acele zone) cu activităţi similare cu ale noastre”, a subliniat reprezentantul Wagner.

El a explicat că Prigojin a abordat această problemă în ultima sa deplasare în Africa, unde mai multe ţări s-au arătat interesate de serviciile sale, deşi în prezent aceste viitoare contracte ”sunt în aer”.

„Vom încerca să găsim de lucru pentru membrii noştri. Când şi cât, nu ştim. Prin urmare, aşteptaţi sau căutaţi un alt loc de muncă. Urmăriţi îndeaproape situaţia internaţională. Dacă echipa noastră primeşte permisiunea de a se întoarce în zona operaţiunii militare speciale (în Ucraina), atunci vom relua în mod activ recrutarea de bărbaţi. Va fi de lucru”, a comentat el.

Cu câteva săptămâni înainte de a muri, Prigojin a recunoscut că Wagner nu va mai lupta în Ucraina şi a anunţat reluarea activităţilor pe continentul african.

Având în vedere corupția descoperită în rândul comisiilor medicale militare din Ucraina, autoritățile vor examina deciziile privind aptitudinea pentru serviciul militar luate de la începutul invaziei ruse, a anunțat miercuri președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit The Kyiv Independent.

„Toate cazurile în care deciziile sunt în mod clar nefondate și ilegale ar trebui să fie investigate de forțele de ordine”, a scris Zelenski, într-un mesaj publicat pe platforma de socializare X (cunoscută anterior sub numele de Twitter).

I held a meeting of the National Security and Defense Council.

It concerned the military medical commissions. The results of the inspection of the entire MMC system across the country. The reports on the violations found. The steps to prevent any corruption in the MMC field.… pic.twitter.com/Ne0cilUhFz

— Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) August 30, 2023

„Pe baza rezultatelor inspecției, se vor trage concluzii cu privire la cei care au călătorit în străinătate pe baza unor decizii falsificate ale MMC (comisiile medicale militare, n.r.) de la începutul agresiunii pe scară largă”, a adăugat liderul ucrainean.

Președintele a făcut acest anunț în urma întâlnirii sale de miercuri cu oficiali din cadrul Ministerului de Interne, Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), armatei, Ombudsmanului, precum și cu reprezentanți ai sectorului medical și ai Procuraturii Generale.

În cadrul reuniunii au fost abordate rezultatele unei inspecții asupra comisiilor medicale militare, care a scos la iveală numeroase încălcări ale legii și cazuri de corupție.

Agențiile de aplicare a legii au efectuat percheziții la sediile mai multe comisii medicale din țară în ultimele săptămâni, descoperind că unii funcționari au ajutat bărbați de vârstă militară să obțină documente false care dovedesc un handicap sau că sunt temporar inapți pentru serviciul militar, în schimbul unei recompense financiare.

Cel mai recent, SBU l-a acuzat pe șeful comisiei medicale militare din unul dintre districtele din regiunea Kiev pentru că ar fi ajutat peste 50 de bărbați să se sustragă de la încorporare pe baza unor documente medicale false.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE