„Mi-am văzut vecinii murind de foame. Suntem blocați aici, așteptându-ne sfârșitul”. Dezvăluiri despre situația din Coreea de Nord, unde oamenii nu mai au ce mânca

„Oamenii sunt dornici să vorbească lumii despre catastrofa din Coreea de Nord. Dacă guvernul descoperă că au vorbit cu noi, probabil că vor fi uciși“, scrie BBC, descriind curajul celor care au vorbit despre situația din țara controlată de dictatorul Kim Jong-un, o țară închisă lumii, din care informațiile despre realitatea oamenilor depășesc rar granițele.

Interviurile culese de postul britanic sugerează că este cea mai gravă situaţie din anii 90 încoace în țara condusă de dictatorul Kim Jong-un. Criza a fost accentuată după ce, în 2020, Coreea de Nord a închis complet granițele, pentru a se apăra de COVID. Asta a însemnat că au fost închise și liniile de aprovizionare din China.

Acum, au povestit trei locuitori ai țării pentru BBC, hrana este atât de puțină încât oamenii se întreabă când și cum muri – de foame sau executați după ce au încercat să facă rost de hrană?

„Chiar dacă oamenii mor de foame alături, trebuie să te gândești doar la ai tăi”

„Am bătut la uşa unor vecini pentru a le da apă, dar nu a răspuns nimeni. Când autorităţile au intrat înăuntru, i-au găsit morţi”, a spus Ji Yeon, o femeie care locuiește în capitala Phenian.

„Chiar dacă oamenii mor alături, trebuie să te gândești doar la ai tăi. Este fără inimă, dar asta e realitatea”, explică ea.

Ji mărturiseşte că poate cu greu să-şi hrănească copiii. Odată, a stat două zile fără să mănânce şi a crezut că va muri în somn.

Supraviețuim planificând totul cu 10 zile înainte și 10 zile după. Dacă eu și soțul meu murim de foame, măcar cei doi copii vor avea cu ce să se hrănească o perioadă.

Ji Yeon:

În Phenian, Ji Yeon spune că supravegherea şi represiunea sunt acum atât de severe, încât oamenii nu mai au încredere unii în alţii. Asta după ce, tot în decembrie 2020, a fost adoptată o nouă lege care interzice oamenilor inclusiv să asculte melodii din Coreea de Sud, riscând, dacă sunt prinși, să fie executați.

10 ani de închisoare, dacă te uiți la filme ale vecinilor din sud

Ji Yeon relatează un proces public recent la Phenian, în care a fost judecat un tânăr de 22 de ani, din cauză că a ascultat CD-uri pirat cu cântece sud-coreene și a văzut filme produse de vecinii „imperialiști”.

A fost condamnat la 10 ani și trei luni într-un lagăr de muncă silnică. Înainte de 2020, ea spune că acesta ar fi fost un proces liniștit, cu poate un an de închisoare.  

Femeia afirmă că acum există prea multe legi de reținut și că oamenii sunt luați fără să știe pe care se presupune că au încălcat-o. Când întreabă, procurorii răspund pur și simplu: „Nu trebuie să știți ce lege ați încălcat”. 

Un fost diplomat nord-coreean, care a dezertat în 2019, a declarat că a fost şocat de cât de extremă a devenit reprimarea influenţei străine.

„Kim Jong-un se teme că dacă oamenii înţeleg situaţia în care se află şi cât de bogată este Coreea de Sud, vor începe să-l urască şi se vor revolta”, crede Ryu Hyun Woo.

Cum s-a agravat o criză deja existentă

Coreea de Nord nu a fost niciodată capabilă să producă suficientă hrană pentru cei 26 de milioane de locuitori ai săi. Când şi-a închis complet granițele, în 2020, autorităţile au încetat să mai importe cereale din China, precum şi îngrăşăminte şi utilaje necesare pentru a cultiva alimente.

Chan Ho este un muncitor în construcţii și locuieşte în apropiere de graniţa cu China.

La început, mi-a fost teamă să nu mor de COVID, dar apoi am început să mă îngrijorez că voi muri de foame.

Chan Ho:

Autorităţile au fortificat frontiera cu garduri, în timp ce, potrivit relatărilor, au ordonat grănicerilor să împuşte pe oricine încearcă să treacă.

Acest lucru face aproape imposibilă introducerea ilegală de alimente pentru a le vinde pe sub mână. Majoritatea nord-coreenilor aşa îşi făceau cumpărăturile.

„Trebuie să trăiesc pentru totdeauna în acest iad fără speranță“

Chan Ho câștigă 4.000 de woni pe zi, echivalentul a 4 dolari. Banii nu sunt suficienți pentru a cumpăra un kilogram de orez și „a trecut atât de mult de când familia lui a primit rații de mâncare guvernamentale, încât am uitat de ele”.

Prima familie din satul lui care a murit de foame a fost o mamă și copiii ei. Când femeia s-a îmbolnăvit, „copiii ei au ținut-o în viață cât au putut, cerșind mâncare, dar până la urmă toți trei au murit”. A urmat o mamă care a fost condamnată la muncă silnică pentru încălcarea regulilor de carantină. Ea și fiul ei au murit de foame. 

Nu pot să dorm când mă gândesc la copiii mei, dar trebuie să trăiesc pentru totdeauna în acest iad fără speranță.

Chan Ho:

„Acum nu mai pot aduce nimic”

Myong Suk, vânzătoare dintr-o piaţă din nord, a declarat că aproape trei sferturi din produsele comercianților proveneau din China. Ea îşi câştiga existenţa vânzând produse aduse de peste graniţă, Și-a pierdut aproape toate veniturile din care trăia.

Avea o afacere înfloritoare cu medicamente de contrabandă. A fost deja prinsă o dată și abia și-a permis să dea mita pentru a nu fi încarcerată. Nu își permite să fie reținută din nou.

Trebuia să-i mituiesc pe polițiștii de frontieră, îmi luau mai mult de jumătate din profit, dar asta era parte a jocului. Aveam viață confortabilă.

Myong Suk:

Nu se teme doar de poliție, ci și de vecinii ei. „Nu poți avea încredere în nimeni”, spune ea. Familia ei nu a avut niciodată atât de puţină hrană şi spune că, recent, oamenii au bătut la uşa ei cerându-i mâncare pentru că le era foarte foame. „Nu aveam ce să le dau, de unde orez? Mai aveam doar puțin porumb”.

„Suntem blocaţi aici, aşteptând să murim”

Înainte de pandemie, peste 1.000 de oameni fugeau din Coreea de Nord în fiecare an, traversând râul Yalu spre China, potrivit cifrelor publicate de guvernul sud-coreean.

Acum, e imposibil să scapi, spune Myong Suk: „Şi dacă te apropii de râu vei primi o pedeapsă aspră, aşa că aproape nimeni nu-l mai traversează“.

Iar Chan Ho a complet: „În fiecare zi devine tot mai greu să trăieşti. O singură mişcare greşită şi te confrunţi cu execuţia. Suntem blocaţi aici, aşteptând să murim”.

Zvonurile recente despre foamete, pe care aceste interviuri le confirmă, au provocat temeri că ţara ar putea fi în pragul unei noi catastrofe.

Sokeel Park, de la Liberty in North Korea (LiNK), o organizaţie care sprijină fugarii nord-coreeni, spune că aceste interviuri dezvăluie o „triplă lovitură” pentru nord-coreeni.

Situaţia alimentară a devenit mai dificilă, oamenii au mai puţină libertate de a se descurca singuri şi a devenit aproape imposibil de fugit din ţară.

Concluzia lui Sokeel Park:

Rachete nucleare, în loc de alimente

Chiar şi liderul nord-coreean Kim Jong-un a făcut aluzie la gravitatea situaţiei, când s-a referit în mod deschis la o „criză alimentară”, făcând în acelaşi timp diverse încercări de a stimula producţia agricolă.

Însă, el a acordat prioritate finanţării programului său de arme nucleare, testând 63 de rachete balistice în 2022, un număr-record.

Guvernul nord-coreean, solicitat să-şi spună punctul de vedere, a asigurat că „a acordat întotdeauna prioritate intereselor poporului, chiar şi în momentele dificile”.

Într-un raport al Departamentului de Stat din SUA a fost prezentat un caz șocant: un copil de 2 ani și părinții lui au fost condamnați pe viață, pentru că aveau o Biblie în casă.

Presa internațională a relatat, săptămâna trecută, că Kim Jong-un le-a interzis oamenilor din Coreea de Nord să se sinucidă.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE